"Președinția Consiliului UE va solicita propuneri statelor membre. Fiecare va propune prin entitatea care se ocupă — la noi, prin MAI — câți migranți poate să primească. Se verifică dacă adunând aceste propuneri se acoperă necesarul de 20.000 și 40.000. Dacă da, chestiunea este lămurită și se trece mai departe. Dacă nu, probabil va fi nevoie de o nouă discuție pentru a se ajunge la coincidența numărului vizat — nu am stabilit în ce format", a declarat Iohannis, după reuniunea Consiliului European de Vară.

Potrivit șefului statului, compromisul realizat constă în relocarea intraeuropeană, arătând faptul că toate statele membre s-au angajat să participe la relocarea a 40.000 de migranți aflați în Italia și Grecia.

"Procesul urmează să se desfășoare pe bază de voluntariat în privința numărului de persoane pe care fiecare stat membru ar urma să le preia. Toată lumea participă, doar numărul este pe bază de voluntariat", a spus Iohannis.

El a indicat că acest mecanism este temporar, pe o perioadă de doi ani, și are caracter excepțional.

În ceea ce privește relocarea extraeuropeană, Iohannis a arătat că s-a agreat relocarea pe bază voluntară a unui număr de 20.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională.

El a precizat că tema migrației a fost abordată pe larg în Consiliul European, fiind o provocare importantă pentru UE.

"În intervenția mea am subliniat că provocările cu care ne confruntăm în prezent au nevoie de un răspuns solidar, coordonat și cuprinzător. Am arătat că transpunerea în plan concret a principiilor solidarității și responsabilității partajată la nivel UE trebuie să ia în calcul realitățile specifice din statele membre. Textul concluziilor reflectă în mod adecvat aceste aspecte", a spus Iohannis.

Șeful statului a mai spus că în cadrul discuțiilor legate de securitate și apărare accentul s-a pus pe revizuirea strategiei de securitate a UE și lupta împotriva terorismului. De asemenea, a avut loc un schimb de opinii cu secretarul general al NATO, care a prezentat măsurile pe care Alianța le are în vedere pentru a face față provocărilor mediului de securitate actual.

În acest context, Consiliul l-a mandatat pe Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, să demareze procesul de elaborare, în cooperare cu statele membre, a unei noi strategii de securitate a UE.

AGERPRES