Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 15 ianuarie, la Ateneul Român, o alocuțiune în cadrul evenimentului organizat cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Iohannis a atins subiecte precum modernizarea și europenizarea României. De asemenea, președintele a reamintit că la Ateneul Român s-a legiferat Marea Unirea, acum un secol.

Pe de altă parte, președintele a spus și că în perioada primului mandat s-a ocupat cu prezervarea memoriei naționale și apărarea tuturor identităților culturale. În plus, Iohannis a susținut că drepturile creatorilor și accesul neîngrădit la cultură au fost constant în centrul priorităților sale.

Președintele Iohannis a mai anunțat că vrea să facă din România o societate a normalității, o țară în care statul să lucreze pentru cetățeni.

Ce a spus președintele României?

„Domnule Prim-ministru,

Domnule ministru al culturii,

Domnule Președinte Constantinescu,

Domnule Președinte al Academiei Române,

Onorați parlamentari,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor, Ziua Culturii Naționale și aniversarea a 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu îmi oferă, la începutul unui nou mandat de Președinte al României, fericitul prilej de a mă adresa creatorilor, personalităților și responsabililor din domeniul culturii și patrimoniului cultural din România.

Mă bucur să-i pot felicita pe toți cei care au îmbogățit în anul care a trecut zestrea spiritualității românești.

2019 a fost, printre altele, anul Sezonului cultural România–Franța, al proiectului Europalia, al Festivalului Internațional „George Enescu”.

Îi aplaud pe cei care au dat strălucire, în fața publicului din țară și de peste hotare, expresiilor diversității culturii românești.

Doamnelor și domnilor,

În acest cadru deosebit, doresc să exprim respectul întregii noastre națiuni față de contribuția culturii la modernizarea și europenizarea României. Cultura a jucat un rol fundamental în cel mai important proces istoric al societății românești din ultimele două secole.

Este suficient să ridicăm privirea spre cupola acestei săli pentru a constata cât de importantă era misiunea culturii în tânăra Românie independentă: sprijinită pe opera cărturarilor iluminiști, îmbogățită de elitele pașoptiste, creația artistică se întâlnește cu educația și cunoașterea științifică, pentru a da impuls meseriilor și marilor sectoare ale economiei.

Nu întâmplător aici, la Ateneul Român, s-a legiferat Marea Unire a tuturor românilor, moment de la care am aniversat de curând un secol. Acum o sută de ani, în acest templu al artelor, se consfințea, din punct de vedere juridic, o stare de fapt care, înainte de a fi una politică, socială și de drept internațional, se conturase ca o pregnantă realitate culturală.

Anticipată de elitele culturale românești și făcută posibilă prin asimilarea socială a valorilor occidentului european, Unirea, marele proiect de țară înfăptuit acum un secol, a generat o amplă descătușare a energiilor creatoare ale națiunii. Ea a încurajat și în același timp a fost favorizată de înscrierea creatorilor români în marile curente europene și mondiale ale artelor, unde cultura românească s-a distins prin excepționalele contribuții. Educația şi școala românească au acompaniat şi au potențat acest proces.

Demnă de această moștenire, România de astăzi este datoare să o gestioneze cu responsabilitate și să o îmbogățească!

Doamnelor și domnilor,

Pe parcursul primului meu mandat de Președinte al României, am acționat pentru prezervarea memoriei naționale, pentru respectarea și valorificarea tuturor identităților culturale, inclusiv cele ale cetățenilor aparținând minorităților etnice. Drepturile creatorilor și accesul neîngrădit la cultură s-au aflat în mod constant în centrul preocupărilor mele.

Aceștia rămân piloni importanți ai acțiunii mele și în noul mandat și se vor afla în continuare în spectrul intereselor noastre de securitate națională. Prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural va reprezenta, din perspectivă internă, unul dintre obiectivele naționale de securitate.

Această plasare a drepturilor culturale fundamentale între cele mai importante interese și obiective ale națiunii va trebui consolidată de o strategie pe termen mediu și lung a domeniului culturii și patrimoniului național. Voi sprijini o astfel de abordare bazată pe soluții durabile prin toate prerogativele mele constituționale.

Doamnelor și domnilor,

M-am angajat în campania prezidențială la un amplu proiect de reconstrucție, care să facă din România o societate a normalității, o țară în care statul să lucreze pentru cetățeni, iar drepturile acestora, inclusiv cele culturale, să fie, în exercițiul lor de zi de zi, garantate.

Patrimoniul național, creativitatea și diversitatea expresiilor culturale se află printre resursele strategice ale României normale. Ele pot fi însă fructificate mult mai bine decât până acum.

România trebuie să-și depășească paradoxurile culturale care, din nefericire, au caracterizat-o în ultimele decenii: pe de o parte, artiști care se afirmă și se bucură de succes în fața publicului de pe toate meridianele globului, poeți și prozatori elogiați la târgurile internaționale, iar pe de altă parte, un consum cultural dezechilibrat și o bază materială insuficientă și neperformantă.

Cultura românească merită o infrastructură funcțională, un cadru administrativ stabil și crearea condițiilor pentru o resursă umană echilibrat distribuită teritorial. Mă aștept ca responsabilii și specialiștii domeniului cultural să stabilească cât de curând prioritățile și obiectivele concrete ale modernizării infrastructurii culturale naționale și să dea un conținut realist finanțării multianuale a acestora, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene.

Doamnelor și domnilor,

Cultura și patrimoniul românesc dau substanță unității în diversitate a Europei și contribuie la viabilitatea proiectului european.

Departe de a fi contrapusă identității noastre naționale ori a celei specifice a minorităților etnice, apartenența noastră la Uniunea Europeană a condus la un dialog cultural benefic și activ, la deschiderea creației românești către noi segmente de public, la punerea în valoare a patrimoniului cultural al comunităților.

Din această perspectivă, voi urmări în cadrul Consiliului European să transpunem în fapte angajamentul din Agenda strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019–2024, care stipulează că „vom investi în cultura și în patrimoniul nostru cultural, care stau la baza identității noastre europene”.

Doamnelor și domnilor,

În urmă cu 170 de ani se năștea, la Ipotești, geniul poeziei universale, Mihai Eminescu. Ziua nașterii sale, pe care marele nostru poet a dăruit-o, ca un arc peste timp, culturii naționale, ne este un motiv de coeziune, un prețios prilej de consens și solidaritate.

Sub lumina Luceafărului, să facem ca acest moment să ne inspire, iar anul care tocmai a început să fie unul fast pentru cultura românească și pentru slujitorii ei!

Vă mulțumesc! La mulți ani!”, a spus Klaus Iohannis.


Te-ar putea interesa și: