Companiile ar avea de câştigat prin adoptarea strategiilor de comunicare ale lui Barack Obama, primul preşedinte american care a îmbrăţişat fără rezerve conceptul de „new media” şi tot ceea ce implică acesta ca tehnologii şi practici de diseminare a informaţiei.
Preşedintele american Barack Obama îmbină modalităţile tradiţionale de comunicare, precum conferinţe de presă, intâlniri, apariţii publice, cu o prezenţă activă pe facebook.com, twitter.com şi youtube.com.
Astăzi, activităţile de comunicare care deservesc un „brand”, fie el o persoană, o companie sau o organizaţie, se desfăşoară pe mai multe fronturi. În trecut, strategiile de comunicare urmăreau ca traiectoria unui mesaj să fie cât mai directă, adresându-se unui grup de interese bine definit, prin activităţi precum emiterea de comunicate de presă şi mesaje publicitare, întâlniri cu reporteri etc.
În prezent, impactul acestor activităţi este diminuat dacă lipseşte o strategie PR bine pusă la punct şi adaptată noilor realităţi tehnologice şi sociale.
Maşinăria de PR a preşedintelui Americii a reuşit până acum să promoveze cu succes „brandul Obama”, oferind lecţii importante de comunicare.
Transparenţă
Tactica comunicaţională a lui Obama a abandonat opacitatea caracteristică aparatului executiv precedent, angajându-se să publice toate ordinele executive şi proclamaţiile pe website-ul Casei Albe.
Companiile îşi pun deseori singure piedici când vine vorba de punerea în practică a conceptului de transparenţă, temându-se că mai multă informaţie la îndemâna publicului ar putea duce la o competivitate scăzută.
Nu este aşa. Conceptul de transparenţă cere companiilor să nu mai ascundă nimic clienţilor, de la surse şi procese de manufactură şi până la conflicte de interes şi tactici de stabilire a preţului.
Având în vedere contextul actual al crizei financiare, conceptul de transparenţă a căpătat o nouă relevanţă, în special în ceea ce priveşte serviciile financiare şi activitatea guvernanţilor.
Practic, companiile ar avea de câştigat prin aplicarea conceptului de transparenţă în constituirea „brandului” lor, aşa cum a procedat Obama. Acest lucru ar contribui la sporirea încrederii acţionarilor şi clienţilor, într-un climat economic cel puţin reticent.
Rapiditate
Un program PR bine pus a punct se asigură că mesajele companiei sunt vizibile şi uşor de absorbit. Acest obiectiv nu poate fi atins printr-un flux obositor de declaraţii de presă, ci mai degrabă prin furnizarea promptă a informaţiilor solicitate bloggerilor, reporterilor şi analiştilor interesaţi. Cel ce vorbeşte primul este adesea cel mai prezent pe scena media.
În timpuri de criză, refuzul unei companii de a răspunde unei solicitări de informaţii este o oportunitate pentru competitori de a-şi asigura o mai bună imagine în ochiul publicului.
Omniprezenţă
Potrivit Accuracy in Media, o organizaţie non-profit din SUA ce supraveghează corectitudinea şi obiectivitatea diverselor surse de ştiri, Obama cheltuieşte 5 milioane de dolari pe an pe salariile celor ce se ocupă de PR şi comunicare.
Brandul Obama pune accent pe Internet (Facebook şi Twitter), pe comunicările adresate minorităţilor, pe întâlnirile publice, pe conferinţele de presă şi apariţiile televizate.
Pentru majoritatea companiilor focusate pe consumatori, prezenţa activă pe Facebook şi Twitter este o modalitate importantă de a rămâne conectat la cerinţele şi nevoile acestora. Pentru alte companii, resurse precum Hoovers şi LinkedIn le-ar putea spori eficienţa.
Tactica comunicaţională a lui Obama nu urmează să devină noua normă în comunicare, ea reprezintă deja noua normă.
SURSA: entrepeneur.com
