Platile scadente la datoria externa nu reusesc sa opreasca aprecierea

La sfarsitul lunii trecute, aparusera semnale privind posibilitatea ca leul sa inceapa sa scada, ca rezultat al varfului de plata in rambursarea imprumuturilor externe.
Realitatea din piata nu a tinut cont de acest avertisment. In loc sa scada, leul a inceput sa creasca, castigand saptamana trecuta aproape trei bani fata de euro si patru bani fata de dolar.
Cresterea s-a bazat pe intrarile mari la nivelul caselor de schimb, bancare sau private, care au echilibrat deficitul de valuta din piata, chiar daca volumele zilnice de tranzactionare au crescut pana la 680 milioane euro, fata de o medie de 300 milioane luna trecuta.


Romanii care muncesc in strainatate trimit acasa sume mari cu ocazia Sarbatorilor. Ei reprezinta, de mai multi ani, o sursa de echilibrare a deficitului de cont curent, pe fondul majorarii celui comercial.
Acestora li se adauga intrarile venite pe segmentul nerezidentiilor. Fondurile speculative au revenit, dupa cateva luni in care dobanzile au scazut semnificativ, sa profite de majorarea acestora.
Cresterea dobanzilor este o consecinta a deciziei BNR de a interveni pe piata monetara, pentru a “impinge” bancile comerciale sa majoreze randamentele la depozitele atrase, dupa ce acestea coborasera la niveluri negative comparativ cu evolutia inflatiei, care de la o tinta de 7 – 7%, a urcat la 8%.
In acest fel, a fost compensata reducerea creditarii in valuta, care a reprezentat, pentru mai bine de un an, o sursa majora de influentare a cursului.


Ramane de vazut ce va face BNR. Este posibil ca ea sa decida sa reinceapa cumpararea excesului de valuta, pentru a urca cursul, sau sa lase piata sa evolueze liber si sa continue sa atraga lichiditatea mare in lei existenta in sistem, pentru a tine inflatia sub pragul de 8,5%.
“Pana la Craciun, este de asteptat ca leul sa se aprecieze, crede un dealer bancar. Unde se va opri cresterea este greu de anticipat, BNR avand cuvantul decisiv. Pe final de an, este insa foarte probabila o inversare a trendului. Leul ar trebui sa piarda teren, pentru a oferi Finantelor un curs cat mai bun al euro la stabilirea accizelor, dar si pentru a avea de unde sa creasca in cursul anului viitor”.


In piata la termen de la Sibiu, raportul leu/euro cu scadenta la Craciun a avut o evolutie descendenta, investitorii luand in calcul ceea ce se petrece pe segmentul valutar. Daca la inceputul saptamanii pretul futures a inregistrat un maxim de 3,6595 lei, la finele ei euro a scazut la 3,6350 lei. In ceea ce priveste scadenta martie 2006, preturile au coborat de la 3,64 la 3,62 lei, apropiindu-se de minimul de 3,61 lei, inregistrat in noiembrie.

Pe pietele internationale, paritatea euro/dolar a fluctuat in culoarul 1,1680 – 1,1820 dolari. O parte a analistilor considera ca ciclul de crestere al dolarului nu s-a incheiat si ca paritatea ar putea atinge pragul de 1,1550 dolari, nivel care nu a mai fost inregistrat din octombrie 2003. Ceilalti cred ca euro va reveni pe un trend ascendent, dupa semnalele date de Banca Centrala Europeana ca va continua procesul de majorare a dobanzilor. Masura ar putea fi luata si de Banca Japoniei, ceea ce ar crea culoar catre o crestere la peste 1,19 dolari.

Cursul a obligat exportatorii la restructurare

“Dupa mai multe luni de acalmie relativa ce a urmat sperieturii cu valul de bani speculativi, decembrie pare o luna in care se confrunta forte opuse, de intensitati destul de mari. De o parte, se afla banii romanilor care se intorc acasa de Sarbatori, iar de cealalta, cresterea importurilor, mai ridicate de obicei iarna, si platile record de un miliard de euro la datoria externa. Totusi, BNR are o rezerva peste asteptari, dispunand de forta necesara pentru a asigura un echilibru convenabil la final de an, care sa “dea bine la fotografie”… Indiferent daca asta inseamna un anume curs de referinta pentru accizele din 2006 sau pur si simplu, o “infrumusetare” statistica a aprecierii reale din acest an. Aceasta inseamna ca exportatorii care au rezistat intr-un an, in care si petrolul si, implicit, transportul au cantarit mai mult in costuri, se pot felicita. Chiar daca deficitul comercial de 13% din PIB e tot mai greu de sustinut in balanta de plati externe. Iar acei exportatori care au inteles nevoia restructurarii sub presiunea cursului vor prospera in 2006. Sa speram ca ultima categorie va crea “masa critica” necesara pentru a readuce industria la indici de crestere in 2006.

Leul va creste si anul viitor

• A devenit aproape o axioma faptul ca leul se va intari si anul viitor fata de euro, care de la inceputul anului si pana la finele saptamanii trecute pierduse 9%.

• O alta situatie avea dolarul, care crescuse cu 6,2%, pe fondul schimbarilor pe care le-a inregistrat paritatea lui fata de euro.

• Luna trecuta, viceguvernatorul Cristian Popa, declara ca intarirea leului a contribuit la reducerea inflatiei, dar efectul nu a fost atat de puternic pe cat s-a preconizat. “Estimam ca aprecierea leului va continua, in termeni reali, nu nominali, iar evolutia nu va fi neaparat uniforma”, a spus Popa.



• Daca vom lua drept bune diversele prognoze, inflatia ar urma sa aiba un nivel de 5%, plus-minus o abatere de 1%. Dar oficialii Bancii Nationale atrag deja atentia asupra influentelor interne si externe care nu intra in sfera sa de control si influenteaza tinta de inflatie, in special, disciplina bugetara si limitarea cresterilor salariale in sectorul de stat si al preturilor administrate.

• Este de asteptat totusi, ca leul sa continue sa se aprecieze. Chiar daca aceasta reprezinta un motiv de mandrie patriotica, in lipsa unei corelari intre curs si dobanzi, vom vedea cum pierdem mai multi bani la economiile in depozite bancare.

• In aceasta zona, pentru BNR este greu de “umblat”, atata vreme cat marja dintre dobanda la depozite si cea la credite depaseste 13 puncte procentuale.