Parlamentarii romani nu fac exceptie de la regula absenteismului nici cand vine vorba despre Parlamentul European. Suntem singura tara al carei interes pentru viitorul ce ne asteapta in zona euro este zero.

Luna trecuta, s-au incheiat consultarile Comisiei pentru afaceri economice si monetare a Parlamentului European cu parlamentele nationale, pe tema viitorului zonei euro. Romania si Bulgaria, ca state in curs de aderare, candidate la inlocuirea monedei nationale cu cea europeana, au fost invitate sa formuleze public si sa supuna atentiei Parlamentului European orice nelamurire, problema sau sensibilitate nationala avand legatura cu subiectul. si pentru ca exercitiul democratic european sa nu ramana o forma fara fond, ni s-a dat timp de gandire generos – aproape trei luni –, precum si un chestionar detaliat de intrebari – asta in cazul in care nu ne-ar fi trecut prin cap nici una. Comisia parlamentara era interesata sa afle cum evaluam viitorul nostru in zona euro, ce anume anticipam ca ar putea sa ne afecteze interesele nationale, ce oportunitati consideram ca avem si ce pericole ne pandesc. Parlamentarii romani erau invitati sa spuna daca au initiative legislative de natura sa stimuleze dezvoltarea economica a Romaniei in perspectiva adoptarii euro si, daca este necesar, sa faca propuneri de imbunatatire a cooperarii cu Parlamentul European in domeniul afacerilor monetare.

Bulgarii ne-au luat fata

Parlamentul de la Sofia a luat in serios invitatia la dialog a europenilor si, chiar daca tara va adopta moneda euro peste cativa ani, a raspuns unde s-a priceput si cat s-a priceput. Noi nu, dovedind astfel, inca o data, ca aderarea la Uniunea Europeana da insomnii senatorilor si deputatilor romani, ci impartirea zonelor de influenta politica si rafuielile interne. Mai mult, desi avem parlamentari romani care participa, ca observatori, la lucrarile Comisiei pentru afaceri economice si monetare, Romania nu a fost nici macar prezenta la dezbateri. Conteaza? Cu siguranta. “Este important pentru parlamentele nationale sa fie implicate in activitatea legislativa comunitara. Sunt vazute si auzite, isi pot apara interesele”, spune Enrico D’Ambrogio, seful biroului de informare al Parlamentului European in Romania. Mai transant, euro-observatorul Nicolae Vlad Popa, membru al Camerei Deputatilor, ne-a declarat ca “acest comportament ne afecteaza pe doua planuri. Ne aduce un prejudiciu major de imagine in ochii parlamentarilor din tarile membre si, in perspectiva, ne provoaca deservicii de natura economica”. Cu alte cuvinte, parem neseriosi, dezinteresati de evolutia economiei organizatiei de state in care tragem tare sa intram si inconstienti de faptul ca neformulandu-ne punctele de vedere cand ni se cer si cand inca putem influenta deciziile Parlamentului European, mai tarziu vom fi obligati sa inghitim, fara comentarii, schimbarile pe care ni le vor impune altii, conform intereselor lor.




Absenteismul ne aduce un prejudiciu de imagine major in ochii parlamentarilor din tarile membre si, in perspectiva ne provoaca deservicii de natura economica.

Nicolae Vlad Popa,

euro-observator pe langa Parlamentul European







Este important pentru parlamentele nationale sa fie implicate in activitatea legislativa comunitara. Sunt vazute si auzite, isi pot apara interesele.

Enrico D’Ambrogio,

seful biroului de informare al Parlamentului European





Prea greu pentru un Parlament atat de lenes

Parlamentul Romaniei a fost invitat


• Sa evalueze situatia economica de ansamblu a zonei euro, punctele forte si punctele slabe ale acesteia, oportunitatile si riscurile pentru economia Romaniei.


• Sa arate care sunt initiativele legislative din Senat si Camera Deputatilor menite sa accelereze cresterea economica a tarii in contextul aderarii la Uniunea Europeana si, ulterior, in cel in care vom detine statutul de stat membru.


• Sa formuleze propuneri de imbunatatire a guvernantei zonei euro, sa estimeze daca aceasta imbunatatire ar trebui sa aiba loc inainte sau dupa extinderea Uniunii Europene cu Romania si Bulgaria.


• Sa evalueze efectele interactiunii politicii monetare comune a Bancii Central Europene cu politicile economice si fiscale ale statelor membre.

Afaceri europene

• Fostele tari comuniste, membre ale Uniunii Europene sau in curs de aderare, sunt pe cale sa devina groapa de gunoi a vesticilor. Acesta este avertismentul pe care ministrul ceh al mediului l-a lansat recent, cu ocazia discutiilor purtate cu omologii sai din celelalte 24 de state europene, pe tema noii directive a mediului


concepute de catre Comisia Europeana. Ministrul ceh Libor Ambrozek a prezentat statistici din care rezulta ca, in ultimele saptamani, circa 15 mii de tone de deseuri au fost “exportate” de Germania in Republica Ceha, comertul cu gunoaie dintre cele doua state fiind extrem de profitabil pentru importatorii cehi, oameni de afaceri interesati strict de obtinerea de profituri si cu desavarsire surzi in fata oricaror argumente ce tin de necesitatea protectiei si conservarii mediului pentru generatiile viitoare. Acestia “cumpara” deseurile nemtilor, primind prime de achizitie din partea celor din urma, iar apoi le deverseaza pe teritoriul Cehiei. Companiile germane, obligate sa respecte o
legislatie de mediu extrem de restrictiva, prefera sa plateasca cehilor pentru a le scapa de deseuri, decat sa le recicleze sau sa suporte amenzile prevazute de lege. Este mai ieftin si mai sanatos pentru ele.

• Monitorizarea pietelor imobiliare nationale din 18 state membre ale Uniunii Europene, realizata de catre un institut britanic specializat, a aratat ca 2005 a insemnat un boom al preturilor caselor in Estonia si Danemarca. Estonienii au asistat la scumpiri de 28% fata de anul precedent, iar danezii, de 22%.


Spaniolii, suedezii si francezii care au dorit sa cumpere proprietati imobiliare au fost nevoiti, la randul lor, sa scoata din buzunar cu 15%, 12%, respectiv 10% mai multi bani decat ar fi facut-o in 2004. Pe de alta parte, pietele britanica si germana au fost cele mai stabile. Pretul proprietatilor imobiliare in Marea Britanie a crescut cu doar 2%, iar in Germania a scazut.


Procentul a fost de 2%, iar analistii explica acest trend prin numarul mare de case construite in ultima vreme, precum si prin increderea scazuta a consumatorilor, cauzata de rata ridicata a somajului si cresterea economica modesta.

• Franco Frattini, comisar european responsabil cu justitia si afacerile interne, a propus introducerea sau reintroducerea temporara a vizelor pentru cetatenii tarilor ce nu sunt membre ale Uniunii Europene, pe toata durata campionatului mondial de fotbal, eveniment ce va avea loc in vara acestui an in Germania. Pozitia sa este determinata de estimarile privind industria prostitutiei, inclusiv a celei infantile. Autoritatile germane se asteapta la un aflux de prostituate si de copii – intre 40 de mii si 100 de mii persoane – aduse prin intermediul retelelor internationale de trafic de carne de vie, pentru a profita de pe urma numarului urias de turisti ce si-au anuntat interesul pentru campionat.