Inteligența artificială începe să ne fure locurile de muncă. Poveștile despre inteligența artificială care își face loc pe piața muncii devin din ce în ce mai frecvente. Companiile concediază mii de angajați pentru a se concentra pe AI, automatizând cât mai multe sarcini posibil.
Unii directori recunosc deschis că au încetat să mai angajeze ingineri software sub un anumit nivel de experiență, înlocuind efectiv oamenii. Alții se mândresc cu faptul că un singur informatician poate acum face munca pentru care, odinioară, era nevoie de o echipă de 75 de persoane, scrie Domusweb.it.
Inteligența artificială ne fură locurile de muncă
Cifrele confirmă tendința. Numai în SUA, Walmart a anunțat concedierea a 1.500 de angajați pentru a „eficientiza operațiunile” – cu alte cuvinte, pentru a înlocui angajații cu sisteme de inteligență artificială. Între timp, compania de securitate cibernetică CrowdStrike a concediat 500 de locuri de muncă (aproximativ 5% din forța sa de muncă), declarând explicit că „IA remodelează industria”.
Apocalipsa locurilor de muncă e aici
„Apocalipsa locurilor de muncă”, cauzată de ascensiunea inteligenței artificiale, devine realitate, dar într-un mod diferit față de ceea ce se prezicea acum un deceniu. NU locurile de muncă manuale sunt înlocuite. În schimb, lucrătorii din sectorul terțiar avansat sunt cei luați prin surprindere.
Agenția de știri Axios explică:
„Nu vă lăsați păcăliți. Am vorbit cu zeci de directori generali din companii de toate dimensiunile și din toate sectoarele. Fiecare în parte lucrează acum pentru a afla când și cum agenții de inteligență artificială sau alte tehnologii pot înlocui lucrătorii umani. În momentul în care aceste sisteme vor putea funcționa la un nivel de performanță echivalent cu cel uman – ceea ce s-ar putea întâmpla în șase luni sau în câțiva ani – companiile vor înlocui oamenii cu mașini.”
Angajatorii vor să reducă forța de muncă în favoarea inteligenței artificiale
De fapt, companiile nici măcar nu par dispuse să aștepte ca inteligența artificială să egaleze performanța umană. Cel mai recent raport privind viitorul locurilor de muncă al Forumului Economic Mondial dezvăluie o statistică alarmantă: 41% dintre angajatorii chestionați intenționează deja să își reducă forța de muncă în favoarea inteligenței artificiale.
Nu locurile de muncă manuale sunt înlocuite (vânzătorii din magazine, șoferii de camion, coafezele, bucătarii, tehnicienii de centrale termice și zugravii sunt în siguranță – deocamdată și probabil pentru o perioadă destul de lungă). În schimb, lucrătorii din sectorul terțiar avansat sunt cei mai surprinși de creșterea rapidă a sistemelor de inteligență artificială generativă, care pot (mai mult sau mai puțin) face treaba – reducând în același timp semnificativ costurile și maximizând profiturile.
Potrivit lui Till Leopold, autorul principal al raportului, „locurile de muncă cele mai expuse riscului sunt în principal rolurile de birou care implică introducerea și gestionarea datelor, așa cum este cazul sarcinilor administrative”.
În aceste condiții, mulți se întreabă de ce lumea, în special Occidentul, unde sectorul terțiar reprezintă aproximativ trei sferturi din totalul locurilor de muncă – nu protestează împotriva concedierilor în masă.
Pe lângă câteva excepții notabile (cum ar fi greva de la Hollywood, care a avut ca scop, în parte, protejarea scenariștilor, regizorilor și actorilor de tot ce înseamnă inteligența artificială), de ce totuși această „apocalipsă” a locurilor de muncă nu este primită cu o reacție negativă din partea publicului?
„IA nu îți va lua locul de muncă”?
Nu cu mult timp în urmă, sloganul dominant pe LinkedIn printre influencerii din domeniul tehnologiei era: „IA nu îți va lua locul de muncă, oamenii care știu cum să folosească IA o vor face”. În schimb, lucrurile stau destul de diferit, chiar dacă sloganul – oricât de simplist ar fi – indica o perspectivă validă, scrie publicația.
Prin natura lor (dacă putem folosi măcar acest termen), sistemele de inteligență artificială nu sunt în mod inerent menite să înlocuiască lucrătorii umani. Sunt concepute pentru a fi complementare. Punctele lor forte – procesarea rapidă a unor volume mari de date, generarea autonomă de text sau cod și funcționarea 24 de ore din 24 – dau cele mai bune rezultate când sunt asociate cu abilități umane, pe care mașinile nu le au: creativitate, judecată, empatie, gândire critică și viziune strategică. Pe scurt, ceea ce fac cel mai bine mașinile este exact opusul a ceea ce excelează oamenii.
Adevărații câștigători ai revoluției ChatGPT
Realitatea se desfășoară într-o direcție foarte diferită. În loc să creăm o alianță om-mașină, ne îndreptăm spre înlocuirea lucrătorilor – determinată exclusiv de motive legate de reducerea costurilor și de maximizare a profitului, chiar și în detrimentul calității serviciilor.
Prin urmare, adevărații câștigători ai revoluției ChatGPT (și ai numeroșilor săi frați) sunt marile corporații – în timp ce societatea, în general, suportă pierderile.
Dacă această tendință continuă – și toate semnele sugerează că va continua – ar putea deveni în curând imposibil să ignorăm un subiect care a dispărut din conversația publică în ultimii ani: venitul de bază universal, subliniază publicația.
