Insolvențele din România au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2018. Numărul companiilor mari cu probleme a crescut puternic

Peste 5.250 de companii din România au intrat în insolvență în primele nouă luni din 2026, cu aproape 12% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din 2018 încoace, potrivit unei analize CITR, realizată pe baza estimărilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cea mai îngrijorătoare evoluție nu este însă creșterea numărului total de insolvențe, ci faptul că tot mai multe companii cu active importante ajung în dificultate. Numărul firmelor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în insolvență a crescut cu 141%, ceea ce poate genera probleme și pentru furnizorii acestora.

Insolvențele companiilor mari au crescut cu 141% în primele nouă luni

Datele analizate de CITR arată că, între ianuarie și septembrie 2026, au fost înregistrate 5.250 de insolvențe, față de 4.698 în perioada similară din 2025. Creșterea este de 11,7%.

Evoluția este mult mai accentuată în cazul companiilor care dețin active de valoare mare.

Numărul firmelor cu active de peste un milion de euro intrate în insolvență a crescut de la 86 la 142, ceea ce reprezintă un avans de 65%.

În cazul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro, numărul procedurilor a urcat de la 17 la 41. Practic, este de aproximativ 2,4 ori mai mare decât anul trecut.

Paul-Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, atrage atenția că aceste evoluții arată o schimbare a naturii riscurilor din economie.

„Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari. Totalul insolvențelor crește moderat, dar numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură este mai mult decât dublu, iar aici se schimbă natura riscului”, a declarat acesta.

Potrivit reprezentantului CITR, dificultățile unei companii mari pot afecta rapid și alte afaceri, deoarece furnizorii sunt adesea cei care îi susțin activitatea prin acordarea unor termene de plată.

„O companie mare este, de fapt, finanțată de furnizorii ei, iar când aceasta se oprește din plată, dificultățile se transmit în lanț”, a explicat Cîrlănaru.

Agricultura și construcțiile, printre sectoarele cele mai afectate

Agricultura și construcțiile se numără printre sectoarele în care numărul insolvențelor a crescut cel mai mult în primele trei trimestre ale anului.

Potrivit datelor ONRC analizate în funcție de codurile CAEN, agricultura a înregistrat 94 de proceduri suplimentare față de aceeași perioadă din 2025, iar construcțiile au avut 97 de cazuri în plus.

În agricultură, creșterea procentuală a fost de 52,5%. Analiza CITR arată că sectorul a devenit al doilea cel mai puțin profitabil din economie.

Problemele sunt vizibile și în relația cu băncile. Rata creditelor neperformante din agricultură a crescut de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026.

În construcții, numărul insolvențelor a crescut cu peste 10%, depășind pragul de 1.000 de companii în primele nouă luni ale anului.

În schimb, comerțul și industria prelucrătoare au înregistrat scăderi ușoare ale numărului de proceduri, de aproximativ 5%, respectiv 6%.

Moldova înregistrează cele mai mari creșteri ale insolvențelor

Diferențele dintre regiunile României sunt importante. Nord-Estul a înregistrat cea mai rapidă creștere a insolvențelor în primele trei trimestre din 2026, cu un avans de 21,8%.

În județul Vaslui, numărul procedurilor s-a dublat față de perioada similară a anului trecut. În Bacău, creșterea a fost de 48,5%, iar în Suceava de 42,1%.

Creșteri importante au fost raportate și în alte județe. Bistrița-Năsăud a înregistrat un avans de 77,6%, Vrancea de 69%, Arad de 41,2%, Brașov de 37,8%, iar Hunedoara de 30,8%.

La polul opus, regiunea Nord-Vest a fost singura în care numărul insolvențelor a scăzut, cu 5,7%.

Cele mai mari reduceri din această regiune au fost în Sălaj, unde numărul procedurilor s-a diminuat cu 41,4%, Cluj, cu 15,2%, și Bihor, cu 11,9%.

Și județul Constanța a înregistrat o scădere, de 15,1%.

Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor, cu peste 860 de cazuri, reprezentând aproximativ 18% din totalul indicat în analiză. Creșterea față de anul trecut a fost însă relativ redusă, de 4,1%.

Problemele unei companii mari se pot transmite către furnizori

CITR avertizează că insolvențele firmelor cu active importante pot avea efecte asupra unui număr mult mai mare de companii decât cele care intră efectiv în procedură.

Explicația ține de modul în care funcționează relațiile comerciale. Atunci când o companie cumpără produse sau servicii și primește un termen de plată, furnizorul îi acordă, practic, o formă de finanțare.

Dacă firma respectivă intră în insolvență și nu își mai poate achita obligațiile, furnizorii pot înregistra pierderi care le afectează propria activitate.

Potrivit analizei, cercetările economice internaționale arată că acest risc este mai ridicat în perioadele de încetinire economică și în cazul furnizorilor care dispun de capital și lichidități reduse.

În mod obișnuit, companiile mari, cu resurse financiare solide și acces la finanțare, pot absorbi mai ușor astfel de pierderi. Atunci când tocmai aceste firme ajung în insolvență, capacitatea de a limita transmiterea problemelor scade.

În România, analiza CITR identifică mai multe vulnerabilități. Creditul acordat de furnizori reprezintă o sursă importantă de finanțare, companiile subcapitalizate concentrează peste o treime din restanțele comerciale, iar valoarea incidentelor de plată este în creștere.

CITR avertizează că intervenția timpurie poate salva companiile viabile

Paul-Dieter Cîrlănaru susține că datele arată o deteriorare a mai multor indicatori financiari, inclusiv scăderea marjelor de profit și creșterea gradului de îndatorare.

„Semnalele sunt deja în date: marje în scădere, îndatorare în creștere, restanțe către furnizori concentrate în firmele subcapitalizate, iar agricultura arată simultan presiune în bilanțuri, în bănci și în instanțe. Pentru companiile încă viabile, momentul intervenției decide cât se mai poate salva”, a declarat directorul general al CITR.

În acest context, compania atrage atenția asupra instrumentelor de restructurare preventivă, precum acordul de restructurare și concordatul preventiv.

Aceste proceduri pot permite firmelor care încă au perspective de redresare să își reorganizeze obligațiile financiare înainte ca dificultățile să ducă la insolvență.

Potrivit CITR, folosirea lor la timp poate face diferența între continuarea activității unei companii și pierderea definitivă a afacerii.