INS: În 2021, s-au recoltat aproape 20 milioane de metri cubi de lemn din România
SURSA FOTO: Dreamstime
Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), anul trecut, cantitatea de lemn recoltată din țara noastră a fost de 19,994 milioane metri cubi (volum brut), fiind mai mare cu 342.000 de metri cubi față de cantitatea recoltată în 2020.
În 2021, s-au recoltat aproape 20 milioane de metri cubi de lemn din România
În 2021, s-au recoltat 13,438 milioane metri cubi de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 67,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul a fost recoltat din pădurile proprietate privată (29%) şi din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%). Pe specii forestiere:
- răşinoasele au reprezentat 40,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată anul trecut;
- fagul a reprezentat 30,8% din volumul total de masă lemnoasă recoltată anul trecut;
- diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) au reprezentat 11,3% din volumul total de masă lemnoasă recoltată anul trecut;
- stejarul a reprezentat 10,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată anul trecut;
- diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) au reprezentat 7,7% din volumul total de masă lemnoasă recoltată anul trecut;
În 2021, lemnul recoltat a fost destinat în proporţie de 96,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 3,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.
„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele juridice şi fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate”, scrie într-un comunicat de presă emis de INS (Institutul Naţional de Statistică).
În 2021:
- volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 6,7%, comparativ cu 2020;
- volumul de lemn recoltat din păduri proprietate publică a statului s-a majorat cu 9,1%, comparativ cu 2020;
- volumul de lemn recoltat din pădurile proprietate privată a scăzut cu 8,7%, comparativ cu 2020;
- volumul de lemn recoltat din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale a scăzut cu 0,2%, comparativ cu 2020;
Din volumul total de masă lemnoasă recoltată anul trecut, produsele lemnoase principale au reprezentat 7,1%, produsele lemnoase secundare au reprezentat 21,1% și produsele lemnoase de igienă au reprezentat 7,8%.
În 2021, cea mai mare cantitate de lemn s-a recoltat în județul Suceava
Comparativ cu anul 2020, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse secundare a crescut cu 5,7% în 2021, din produse principale a crescut cu aproape 0,8%, iar din produse de igienă a crescut cu 0,4%.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,5% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 24,3% din Centru, 12,9% din Nord-Vest, 12,2% din Vest, 10,7% din Sud-Muntenia, 7,3% din Sud-Vest Oltenia, 6,9% din Sud-Est şi 0,2% din regiunea Bucureşti-Ilfov.
Răşinoasele au reprezentat majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare Centru (58,6%), Nord-Est (54,5%), şi Sud-Est (29,5%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (40%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (45%), Sud-Muntenia (29,4%), Sud-Vest-Oltenia (36,5%) şi Nord-Vest (36,2%).
La nivel de județe, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (10,6%), fiind urmat de Harghita (8,8%), Neamţ (6%) şi Bacău (5,6%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţul Giurgiu (aproximativ 0,6%), Olt, Ialomiţa şi Brăila (aproximativ 0,4%), Teleorman, Ilfov, Constanţa şi Galaţi (0,3%).
În 2021, s-au efectuat tăieri de conservare pe 54,9% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 42,4%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,4% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,3%.
Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (5,6% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





