Ucraina se pregătește pentru bătălii decisive în Donbas. Kievul este încrezător că va câștiga

A doua zi după ce a câștigat Eurovision Song Contest, triumf salutat de NATO și de mulți lideri europeni, Ucraina se pregătește pentru bătălii decisive în Donbas, Kievul fiind încrezător că va câștiga după eșecurile Rusiei pe liniile frontului.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat duminică, 15 mai, că triumful grupului ucrainean Kalush Orchestra sâmbătă seara la Torino la Eurovision arată „sprijinul imens al publicului” de care se bucură Ucraina atacată de Rusia, scrie lepoint.fr

„Încet-încet, îi forțăm pe ocupanți să iasă de pe pământurile noastre”

Primul care a salutat această victorie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „sigur că corul nostru victorios în lupta împotriva inamicului nu este departe”, promițând că va organiza „într-o zi” Eurovision într-un Mariupol „liber, pașnic și reconstruit”, cu referire la acest oraș martir în care ultimii luptători ucraineni sunt ascunşi în oțelăria Azovstal.

„Vă rog ajutați Ucraina și Mariupol! Help Azovstal”, a lansat pe scenă cântărețul Orchestrei Kalush, Oleh Psiuk, a cărui interpretare a fost aplaudată. Președintele Zelenski a subliniat că „situația din Donbas rămâne foarte dificilă. Trupele ruse încearcă să obțină măcar o victorie acolo”. „Încet-încet, îi forțăm pe ocupanți să iasă de pe pământurile noastre”, a adăugat el.

Forțele ruse încearcă să avanseze în această regiune strategică din est, controlată parțial de separatiști pro-ruși din 2014 și din care Moscova şi-a făcut principalul obiectiv de la retragerea trupelor sale din jurul Kievului la sfârșitul lunii martie. „Ne pregătim pentru ofensive majore în Severodonețk și în jurul axei Lisitşansk-Bahmut”, a declarat Serhii Gaidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, descriind o situație umanitară din ce în ce mai critică.

„Regiunea Lugansk este în mod constant sub foc haotic […] nu mai există deloc gaz, apă sau electricitate”, a spus el sâmbătă seara. Rușii încearcă de trei săptămâni, fără succes, să treacă râul Severski Doneț, la nivelul satului Bilogorivka.

În acest sat aproape pustiu, o echipă de la AFP a văzut drumurile presărate cu echipamente militare abandonate. Doar trei colțuri acoperite cu funingine au rămas dintr-o școală care a fost bombardată cu o săptămână în urmă, o lovitură pe care Kievul o consideră una dintre cele mai grave crime comise de forțele ruse de când au început invadarea Ucrainei, alături de uciderea a 60 de civili.

Rușii nu reușesc să ajungă la o „stăpânire semnificativă”

În est, rușii nu reușesc să ajungă la o „stăpânire semnificativă”, a spus un oficial american al Apărării, sub condiția anonimatului. Situația pare să se fi schimbat și în jurul Harkivului, al doilea oraș al țării. Forțele ruse au fost nevoite să se retragă din mai multe localități de la nord-est de oraș, potrivit Statului Major ucrainean.

Dar, potrivit Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW), „Ucraina și partenerii săi occidentali au probabil doar o mică fereastră de oportunitate pentru a sprijini o contraofensivă în teritoriile ocupate” de Rusia. Vladimir Putin „probabil că intenţionează să anexeze sudul şi estul Ucrainei la Federaţia Rusă în lunile următoare”, potrivit acestui institut.

Cu toate acestea, după 80 de zile de război, victoria Ucrainei la Eurovision Song Contest l-a mobilizat pe președintele ucrainean, mai hotărât ca niciodată să se impună și pe câmpul de luptă. „Curajul nostru impresionează lumea, muzica noastră cucerește Europa”, a reacționat el. Câțiva lideri europeni i-au urmat exemplul, salutând acest succes extrem de simbolic al Ucrainei în acest concurs, foarte popular în Europa, și din care Rusia a fost exclusă.

Această victorie este „o reflectare clară nu numai a talentului dumneavoastră, ci și a sprijinului neclintit al Europei alături de Ucraina” a spus premierul britanic Boris Johnson. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a sperat, la rândul său, că ediția din 2023 a Eurovision va avea loc „la Kiev într-o Ucraina liberă și unită”, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a amintit: „UE este cu voi”.

În afara Ucrainei, candidatura iminentă a Finlandei la NATO şi cea a Suediei, oficializată duminică, reprezintă principalul punct de tensiune cu Moscova.

Președintele finlandez Sauli Niinistö l-a informat oficial sâmbătă prin telefon pe Vladimir Putin. „Conversația a fost directă și clară și a decurs fără probleme. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă”, a spus Sauli Niinistö, un interlocutor foarte obișnuit al președintelui rus în ultimii ani.

Vladimir Putin i-a spus că renunțarea Helsinki la nealinierea sa militară istorică „ar fi o greșeală, deoarece nu există nicio amenințare la adresa securității Finlandei”, potrivit Kremlinului. Moscova ameninţase joi că va riposta cu măsuri „tehnico-militare”, fără a preciza care vor fi acestea. În noaptea de vineri spre sâmbătă, exportul de energie electrică în Finlanda – în jur de 10% din consumul țării nordice – a fost suspendat.

Majoritatea țărilor NATO au susținut aderarea Helsinkiului, cu excepția Turciei, care amenință să o blocheze. Finlanda și Suedia pot fi admise în NATO numai după votul unanim al membrilor săi. Cu toate acestea, șeful diplomației turce Mevlüt Cavusoglu nu a închis complet ușa și s-a oferit să discute despre asta cu aliații săi și cu țările în cauză.

Turcia acuză aceste două țări că găzduiesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație considerată „teroristă” de Ankara (dar și de UE și Statele Unite), și le-ar putea cere despăgubiri. O întâlnire informală a miniștrilor de Externe ai NATO a început sâmbătă la Berlin, dedicată Ucrainei. Suedia și Finlanda vor purta discuții bilaterale cu Turcia pentru a încerca să-și depășească ostilitatea.

În acest context, șefii de diplomație ai G7 (Germania, Franța, Italia, Canada, Statele Unite, Japonia și Regatul Unit), reuniți la Wangels, Germania, au indicat sâmbătă că nu vor recunoaște „niciodată” granițele pe care Rusia dorește să le impună Ucrainei. Și a făcut din nou apel la Belarus, un vecin al Ucrainei și un aliat al Moscovei, să „nu mai faciliteze intervenția Rusiei”.