Conducerea Legislativului a luat act de trei scrisori transmise de Klaus Iohannis
Vineri, 10 februarie 2023, Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului României au luat act de trei scrisori trimise Parlamentului de la București de către Klaus Iohannis cu privire la misiunile trimise în teatrele de operaţii, la aprobarea staţionării şi desfăşurarea de operaţiuni pe teritoriul României de către detaşamentul spaniol de aeronave multirol şi la dislocarea, în caz de nevoie, a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF în scopul pregătirii şi desfăşurării de operaţii militare pe teritoriul României în 2023.
Cele trei scrisori vor fi prezentate într-o şedinţă comună a Parlamentului României.
În prima scrisoare, Klaus Iohannis a informat Parlamentul României că a aprobat forţele şi mijloacele Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), care sunt trimise la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional în 2023.
În acea scrisoare, şeful statului vorbeşte despre „volatilitatea progresivă a ordinii internaţionale şi invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă au un impact deosebit asupra mediului internaţional de securitate, care este caracterizat de o serie de crize suprapuse, generate de multiple cauze şi având asociat un spectru larg de provocări şi interese, iar acestea determină creşterea nivelului de interacţiune la nivel diplomatic, militar, economic şi social în plan naţional, regional şi global”.
„România beneficiază de garanţii de securitate solide, oferite de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene, precum şi de bune relaţii cu ţările vecine şi cu partenerii săi strategici, în special cu SUA, premise pentru asigurarea continuităţii şi a predictibilităţii în acţiuni”, a precizat Klaus Iohannis.
În a doua scrisoare, Klaus Iohannis a informat Parlamentul de la București că a aprobat intrarea, staţionarea şi desfăşurarea de operaţiuni pe teritoriul României de către un detaşament spaniol de avioane multirol pentru a executa misiuni în cadrul activităţilor de vigilenţă sporită ale NATO.
„În urma analizei solicitării NATO şi a situaţiei de securitate din regiune, în conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi cu prevederile art. 4 alin (1) din Legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armatelor străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea CSAT, informez Parlamentul României că am aprobat intrarea, staţionarea şi desfăşurarea pe operaţiuni pe teritoriul României a detaşamentului spaniol de aeronave multirol pentru a executa misiuni în cadrul activităţilor de vigilenţă sporită ale NATO.
Facilităţile pentru dislocarea detaşamentului spaniol şi asigurarea fondurilor pentru asigurarea Sprijinului Naţiunii Gazdă vor fi asigurate de Ministerul Apărării Naţionale, în funcţie de cerinţele operaţionale”, scrie în acea scrisoare.
Klaus Iohannis spune că, în răspuns la criza de securitate din Ucraina, „Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa – SACEUR a dispus iniţierea unor măsuri de vigilenţă sporită pentru întărirea posturii de apărare antiaeriană şi antirachetă sporită pe Flancul estic aliat şi creşterea capabilităţilor în cadrul misiunilor de poliţie aeriană întărită.”
În a treia scrisoare, Klaus Iohannis a informat Parlamentul României că a aprobat dislocarea, la nevoie, a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF în scopul pregătirii şi desfăşurării de operaţii militare pe teritoriul României în 2023, potrivit datelor de planificare transmise de către NATO.
Consiliul Nord Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO
Potrivit sursei citate anterior, 2022 a fost marcat de schimbările fundamentale produse în planul securităţii regionale, determinate de agresiunea militară ilegală, neprovocată şi nejustificată a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, cu impact major asupra securităţii din zona Mării Negre, în consecinţă, cu afectarea intereselor strategice ale României, ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene în regiune.
„În situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale ale României, Consiliul Nord Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”, a explicat, vineri, Klaus Iohannis.
