După ce revizuise în scădere previziunea privind rata inflației pentru 2012, de la 3,5% la 3%, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, îşi schimbă din nou calculul, anticipând o creştere de la 3% la 3,2%. În afara elementelor externe care rămân impredictibile, guvernatorul BNR crede  că „balanța riscurilor este predominant echilibrată“.

În favoarea dezinflaţiei acţionează, în principal, deficitul de cerere. „Cererea mai are câmp destul de larg de creștere până în momentul în care ar pute să devină inflaționistă“, a comentat Mugur Isărescu. Acesta a arătat că, în ultimul trimestru din 2011, cererea de consum a cunoscut o oarecare revigorare. Un nivel minim al inflației de 2% va fi atins, probabil,  în primul trimestru din acest an, pentru ca, începând din trimestrul doi, inflația să crească până la nivelul de 3,8% în trimestrul III al anului în curs. Noua prognoză a BNR ţine cont şi de faptul că Guvernul a negociat cu FMI și Comisia Europeană amânarea majorării prețurilor administrate la energie electrică și gaze. Isărescu a arătat că pe întreaga perioadă de referință inflația se va menține în intervalul-țintă, de 2% – 4%. 

În 2011, inflația anuală a coborât la 3,14%, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Principalele riscuri pentru majorarea inflației (pe lângă cel al creșterii prețurilor administrate) sunt creșterea prețurilor alimentelor în a doua parte a anului și o eventuală volatilitate mai ridicată a cursului de schimb, în condițiile reducerilor de fluxuri de capital.

Creșterea salariilor nu amenință inflația

Dan Bucșa, analist economic șef al Unicredit Țiriac Bank, spune că inflația de 2% și deficitul de cerere de consum care se închide foarte lent permit băncii centrale continuarea ciclului de reduceri de dobândă. „O creștere de 4%-5% a salariilor, viabilă în acest moment, mai ales în contextul discuțiilor despre majorarea salariilor bugetarilor, va crea o creștere marginală a puterii de cumpărare a populației, creștere care nu va aduce presiuni inflaționiste“, spune Bucșa.

Astfel, șocurile inflaționiste rămân cele declarate de BNR, la care s-ar putea adăuga și o necunoscută legată de evoluția prețului petrolului. Reducerile de dobândă par a fi bine-venite. Totuși, guvernatorul a subliniat că a stimula singură creșterea economică prin reducerea dobânzii nu cade în sarcina și nici nu este obiectivul BNR.