De sute de ani, chinezii au ars stive de aşa-numiţi „bani fantomă“ pentru strămoşii lor, pentru a le asigura confortul în viaţa de apoi. Bancnotele false seamana cu banii folosiţi în jocul Monopoly şi sunt inscripţionate cu imaginea beatifică a Împăratului Lumii de Apoi.

În mod tradiţional, banii de hârtie arşi în China vin în denominări mici de cinci sau zece. Dar noile generaţii de tiparniţe au devenit mai puţin reţinute. Valoarea celor mai mari bancnote a crescut în ultimele decenii de la milioane la miliarde. Motivul: Până şi morţii din Hong Kong încearcă să ţină pasul cu lumea şi rudele lor în viaţă cred că au nevoie de tot mai mulţi bani falşi pentru a plăti pentru indulgenţe scumpe, precum apartamente şi iPad-uri.

În acest an, pe străzile înguste ale Hong Kong-ului – care sunt pline cu magazine specializate în ofrande pentru morţi – au început să apară bancnotele de 1.000 mld. dolari, lungi de 30 cm, în culorile curcubeului. „Ne confruntăm cu o hiperinflaţie. Este ca şi cum am opera în Zimbabwe“, spune economistul Timothy Hau, de la Universitatea din Hong Kong.

Problema inflaţiei este de aşteptat să se agraveze în timpul Festivalului Duhului Înfometat din acest an, când, potrivit credinţei chineze, porţile lumii de apoi se deschid şi spiritelor le este permis să rătăcească pe pământ. Pentru următoarele două săptămâni, locuitorii din oraş pun în scenă spectacole de operă pentru a-şi distra oaspeţii supranaturali (lăsând primul rând de scaune liber pentru spectatori fantomă), gătesc mese bogate pentru bucuria acestora şi ard suluri de bani falşi pe trotuare în cinstea lor.

În oglindă

Inflaţia din lumea spiritelor imită ceea ce se întâmplă pe pământ. În ultimii ani, atât Hong Kong, cât şi China continentală au simţit impactul preţurilor ridicate. Având costuri în continuă creştere la alimente şi locuinţe, Hong Kong-ul are mâinile legate în lupta împotriva inflaţiei, în mare parte, din cauza parităţii monedei sale cu dolarul, care menţine dobânzile oraşului la un nivel scăzut.

Comerţul cu obiecte funerare simte şi el acest impact. Pe rafturile magazinelor de pompe funebre  sunt stivuite cu o mulţime de coşuri viu colorate, aparate de aer condiţionat, DVD playere, toate confecţionate din hârtie şi destinate arderii ca ofrande. Aceste magazine funcţionează de zeci de ani, dar unul dintre ele se va închide luna viitoare. „Chiria este atât de scumpă şi ne este imposibil să continuăm“, spune Tony Tai, managerul de 62 de ani al magazinului.

„Inflaţia este peste tot, deci, desigur, se întâmplă şi în lumea de apoi“, spune Li Yin-kwan (42 de ani). Bancnota de 1.000 mld. dolari este cea mai populară din magazinul ei, spune aceasta, „pentru că permite spiritelor să cumpere multe lucruri, cum ar fi maşini de lux sau vile“. Vânzători ca Li Yin-kwan arată şi spre alte semne îngrijorătoare pentru criza economică din lumea de apoi, inclusiv proliferarea cardurilor de credit de hârtie de la Banca Lumii de Apoi – unele decorate cu motive de diamant roz şi autocolante VIP, altele de culoare verde ca cele ale American Express. Alte simptome ale unei economii bulversate includ iPad-uri de hârtie, televizoarele cu ecran plat, cu ochelari 3D, şi maşinile sport.

Problema este că lumea de apoi nu are control asupra volumului monetar din economia sa, spun economiştii. Cu cât se ard mai mulţi „bani fantomă“, cu atât inflaţia continuă să crească. „Inflaţia este pretutindeni un fenomen monetar“, spune Hau, citându-l pe economistul Milton Friedman. „Oferta de bani o cauzează“.

Un alt vânzător, Cheung Kee, care vinde bancnote de 1.000 mld. dolari (cu circa 6,5 dolari poţi cumpăra un teanc echivalentul a 100 de trilioane de dolari în moneda lumii de apoi), precum şi bani fantomă asemănători cu dolarul american, el trage linie la cardurile de credit de hârtie. „Nu cred că este un obicei bun nici pentru cei vii, nici pentru morţi“, spune el.

Banca Centrală din Hong Kong spune că nu poate aborda inflaţia lumii de apoi, pentru că nu are autoritate. „Ca rezultat, HKMA nu colectează statistici monetare privind cantitatea sau valoarea de monedă în circulaţie în «lumea de dincolo» şi nu încearcă să reglementeze activităţile sale de emisiune“, a declarat o purtătoare de cuvânt, care şi-a cerut scuze că nu a putut fi mai amuzantă în răspunsul ei.

Conform tradiţiei chineze, arderea banilor fantomă – care este mai mult o practică culturală decât una religioasă – este o parte vitală în îngrijirea strămoşilor. Viziunea tradiţională a vieţii de apoi chineze este că aceasta reflectă îndeaproape lumea reală, cu propria birocraţie plină de oficiali care trebuie trataţi măgulitor şi evident mituiţi.  

„Avem corupţie şi în lumea de apoi“, spune Maria Tam, un antropolog al Universităţii Chineze din Hong Kong. De exemplu, spune ea, dacă arzi o casă de hârtie pentru strămoşii tăi, trebuie să arzi şi bani. „Altfel, birocratul mărunt de acolo o va considera ca fiind pentru el. Aşa că ai nevoie de bani pentru a-l mitui“, spune Tam. Este nevoie de bani şi în alte scopuri. „În lumea de dincolo au şi ei nevoie de bani pentru jocuri de noroc. Nu ai bani, nu ai distracţie“, spune Cheung.

SURSA: The Wall Street Journal


Te-ar putea interesa și: