Principalii câştigători sunt, evident, cei care furnizează soluţii anti-incendiu. „În primele zile de după Colectiv am epuizat stocul de extinctoare şi detectoare de fum şi am primit cereri de estimări pentru instalaţii de stins incendii cât înainte în şase luni. Ne-am reînnoit stocurile, vânzările sunt evident ceva mai mici decât la începutul lui noiembrie, însă în continuare mult mai mari ca înainte“, dezvăluie angajatul unei firme specializate.

Potrivit agenţiei de business management şi credit risk management KeysFin, “Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern care dă pompierilor dreptul de a sista activitatea firmelor care nu respectă măsurile minime de protecţie împotriva incendiilor va influenţa semnificativ piaţa, mai ales în 2016. Din informaţiile noastre, există deja comenzi ferme pentru serviciile din domeniu într-un volum de peste 500% faţă de media ultimilor ani. Este vorba în principal de afaceri din sectorul HORECA (hoteluri, cluburi, restaurante), acolo unde multe firme au preferat să ignore această problemă.“

Conform estimărilor KeysFin, piaţa serviciilor de profil va avansa în 2016 cu peste 100%, cifra de afaceri estimată urmând să depăşească 200 milioane de lei: “Credem că piaţa are un potenţial semnificativ în viitor. Este dificil de estimat un trend în acest sector, însă având în vedere evoluţia cadrului legislativ şi a conştientizării de către mediul de afaceri a importanţei acestor măsuri, o dublare a activităţii în domeniu este probabil să intervină. Estimările sunt relative, însă semnalele din piaţă converg către un asemenea nivel.“ Asta mai ales având în vedere că există doar 75 de firme în România specializate în comercializarea de produse şi pretarea de servicii anti-incendiu. Ceea ce face ca judeţe întregi să fie încă neacoperite.

Investiţii anti-foc

În funcţie de dimensiuni, de specificul activităţii şi de clădire, unele magazine sau localuri de alimentaţie publică ar putea scăpa cu o investiţie minoră, achiziţionând câteva extinctoare. Altele, însă, sunt silite să cheltuiască sume importante pentru a putea funcţiona. În unele cazuri este nevoie de detectoare de fum şi sprinklere, de construcţia unor ieşiri suplimentare sau de eliminarea materialelor neignifuge. Proprietarii clubului Rockstadt din Braşov, de pildă, anunţau imediat după incendiul din Colectiv că vor închide temporar localul. „Ca o reacţie imediată a celor întâmplate la Bucureşti, am decis reevaluarea condiţiilor de siguranţă. Deşi clubul dispune, în acest moment, de căi de ieşiri în caz de urgenţă, hidrant şi stingătoare, la o analiză amănunțită asupra buretelui de izolare fonică s-a constatat că acesta face parte din aceeaşi categorie folosită în clubul Colectiv din Bucureşti“, au dezvăluit aceştia.
Până când investiţiile suplimentare sunt gata şi sunt obţinute toate actele necesare, multe localuri au petrecut luna noiembrie cu lacătul pe uşă. „Este cel puţin ciudat să vezi atâtea locuri până de curând pline de viaţă cu obloanele trase“, spune Maria, o tânără din Bucureşti, stând în faţa ferestrelor întunecate ale barului Old City de pe Lipscani. În acelaşi timp, cei care au investit din timp în sisteme anti-foc, care au sedii uşor evacuabile şi care şi-au obţinut la vreme avizele de la ISU continuă să funcţioneze. Şi o fac cu motoarele turate la maxim, profitând de eliminarea (temporară) de pe piaţă a unei părţi importante a concurenţei. Vânzările au crescut şi numărul clienţilor este clar mai mare, spun, la unison, câţiva chelneri din localurile rămase deschise în Centrul Vechi al Capitalei.

Donaţii criticate

Şi spitalele, mai ales cele din Bucureşti, dar nu numai, au avut de câştigat în urma incendiului din club. O bună parte din sumele strânse de la public prin campaniile de fundraising, dar şi bani colectaţi la nivelul unor firme sau individual, au fost direcţionaţi spre achiziţia de aparate şi produse medicale care au fost donate sistemului public de sănătate. Evident că distribuitorii respectivelor produse s-au trezit şi ei cu o creştere neaşteptată a nivelului de comenzi.
Nu întotdeauna, însă, donaţiile de echipamente au fost primite cu braţele deschise. De exemplu, după cum ne-a dezvăluit directoarea unui ONG din Capitală, unităţile sanitare de urgenţă din Bucureşti s-au trezit „inundate“ de ventilatoare mecanice. Însă, după cum s-au plâns medicii, cum şansele de repetare ale unui eveniment de proporţiile celui din Colectiv sunt foarte mici pentru următorul deceniu, există riscul ca aparatura primită să se deprecieze moral şi fizic înainte să poată fi folosită măcar o dată. Timp în care spitalele ar fi avut nevoie de alte echipamente, pe care le folosesc zi de zi, dar pe care nu le deţin în număr suficient sau care s-au învechit (de exemplu, în zona de imagistică).
Sunt şi companii care s-au trezit că donaţiile lor, constând în anumite pansamente şi medicamente speciale pentru arsurile grave, şi despre care fuseseră informaţi că este nevoie, le-au fost refuzate. „De la Floreasca ne-au trimis acasă cu ele, susținând că au tot ce le trebuie. Noi am strâns bani de la angajaţi, am pus şi din fondurile firmei o sumă destul de serioasă şi am cumpărat respectivele produse, care nu au fost deloc ieftine. Iar ei ne-au refuzat“, povesteşte unul dintre patronii firmei cu pricina. În cele din urmă, el a reuşit să-i facă pe cei de la Spitalul de Arşi să accepte cadoul.

Afacerile cu bulină trag obloanele

Tragedia din Colectiv s-a sincronizat şi cu adoptarea unor norme severe în ceea ce priveşte clădirile cu risc seismic ridicat. Potrivit unui proiect de lege iniţiat de un grup de parlamentari şi depus pe 12 mai 2014 la Senat, „se interzic organizarea şi desfășurarea de activități permanente şi/sau temporare care implică aglomerări de persoane în spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spaţii pentru comerț, structuri turistice de cazare şi alimentație publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administrație publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al unor amenajări ulterioare), până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei, împreună cu măsura interzicerii emiterii autorizațiilor de funcționare pentru spațiul în cauză de către autoritatea administrației publice locale competente.“ Legea a fost votată în 17 septembrie 2014 de senatori, în 21 octombrie 2015 de deputaţi şi a fost promulgată în 17 noiembrie de preşedintele Klaus Iohannis.
Cele mai numeroase clădiri din clasa I de risc seismic care găzduiesc magazine, baruri, restaurante, hoteluri, cabinete medicale, săli de spectacole etc. se găsesc în Capitală şi în special în Centrul Vechi. Conform unor statistici neoficiale, ar fi vorba de 50 de localuri şi 60 de magazine, printre care Club A, Café Godot, Fire Club, Trattoria Buongiorno, Jazz 55, Taverna Racilor, City Grill Lipscani, restaurantele Il Peccato, la Bonne Bouche, Gara Lipscani, Lacrimi şi Sfinţi, berăria Siegfried, cluburile Barbero şi Bazaar.  Dacă unele voci vorbesc despre lucrări urgente de consolidare care ar urma ca, în câteva luni, să transforme respectivele construcţii într-unele sigure, alţii s-au gândit, la un mod mai simplu de a rezolva problema. După cum o demonstrează o serie de fotografii postate pe Facebook zilele trecute, unii din cei în cauză şi-au pus angajaţii să dea jos de pe clădiri bulinele roşii sau să le acopere cu vopsea.

Unii închid, alţii se bucură

Pe lista unităţilor care ar urma să fie închise se află şi câteva instituţii culturale: teatrele Nottara şi Foarte Mic şi cinematografele Patria, Scala, Studio şi Cinema Pro. Marinela Ţepuş, directorul de la Nottara, a declarat că, în opinia sa, clădirea în care se află teatrul are nevoie de o nouă expertiză, deoarece cea din 1997 nu ar fi fost realizată în mod profesionist. „Eu nu spun că această expertiză a fost sau nu a fost, dar există atât de multe întrebări“, a afirmat ea. Până atunci, managerul a suspendat activitatea instituţiei şi a solicitat de la Primăria Capitalei un spațiu în care să-şi desfăşoare activitatea. Până la momentul scrierii acestor rânduri, cererea rămăsese fără răspuns.
Nu toată lumea este, însă, afectată negativ de noile reglementări. În timp ce proprietarii clădirilor cu bulină îşi văd sursele de venituri puse în pericol, iar chiriaşii spaţiilor comerciale cu pricina sunt nevoiţi să se mute (şi, eventual, să facă din nou investiţiile pentru amenajare), există şi reversul medaliei. Proprietarii unor spaţii în clădiri sigure ar putea, de la caz la caz, fie să-şi găsească chiriaşi, fie să crească chiriile. „Am consolidat clădirea în 2012 şi există şi toate avizele de la ISU. Până în prezent, aveam ocupat doar parterul, dar acum sunt sigur că o să-mi găsesc locatari şi pentru etaj“, spune Dumitru Teodorescu, proprietarul unui imobil din Centrul Vechi.
În acelaşi timp, numeroase localuri sau magazine şi-ar putea vedea, chiar şi temporar, eliminată de pe piaţă o parte a concurenţei directe. „O să avem mai mulţi clienţi, asta e clar. Oamenii vor continua să iasă, şi cum în Centrul Vechi numărul de mese era şi aşa insuficient în anotimpul rece, presiunea va creşte semnificativ pe localurile din categoria noastră“, spune un barman de la Berăria H. O a treia categorie de câştigători o reprezintă firmele specializate în proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare. Este de aşteptat ca zeci de şantiere de acest gen să apară în următoarele luni în Capitală şi în alte oraşe din  sudul şi estul ţării. Şi, nu în ultimul rând, câştigaţi vom fi şi noi, clienţii. Care vom putea ieşi în oraş sau ne vom putea face cumpărăturile în condiții ceva mai sigure.


Te-ar putea interesa și: