Tragedia petrecuta in Santierul Naval Constanta a readus in actualitate conditiile de munca de care „beneficiaza” o foarte mare parte a salariatilor din Romania. Dupa zece ani de tranzitie economica, in domeniul conditiilor de munca si al securitatii angajatilor la locurile de munca, putem vorbi despre o reala mostenire a perioadei guvernarii socialiste. Reducerea, in cifre absolute, a accidentelor nu are la baza o aplicare mai stricta a normelor de protectia muncii, ci doar o diminuare a activitatii industriale, care este si mai accentuata in constructii.
Activitatea de constructii este una dintre marile generatoare de accidente de munca. Legislatia actuala perpetueaza o parte din conceptul prin care oamenii muncii erau proprietari, producatori si beneficiari ai intregii economii nationale. Astfel, prin Legea nr. 90/ 1996, a protectiei muncii, raspunderea este impartita intre conducerea societatii comerciale si angajati, punandu-se un accent deosebit pe aspectele formale.
Intr-o unitate romaneasca, daca se respecta aspectele birocratice privind intocmirea fiselor de protectia muncii, in cazul nerespectarii normelor specifice, conducerea societatii este absolvita de vina, raspunderea revenindu-i muncitorului care le incalca. „In Occident, raspunderea apartine exclusiv angajatorului. In cazul unui control, pentru neregulile constatate este trasa la raspundere conducerea executiva a companiei, care are si sarcina de a verifica daca propriii angajati respecta normele de protectia muncii. La noi este sanctionat respectivul muncitor si, cel mult, conducatorul echipei primeste o mustrare”, afirma Cornel Constantinoaia, de la CNSLR Fratia, Departamentul legislatia muncii. In plus, sistemul de autorizare din punctul de vedere al respectarii normelor de protectia muncii transfera o parte din responsabilitate de la societatea comerciala, la Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, prin inspectiile teritoriale de munca ce ii sunt subordonate. Disiparea deciziei si, implicit, a raspunderii, pe trepte ierarhice si la mai multe organisme nu este de natura a provoca o schimbare a mentalitatii managementului in companii.
Protectia muncii este ignorata de companii
Dezinteresul pentru conditiile de lucru provine din obisnuinta de a pune pe primul plan productia si reducerea cheltuielilor societatii. Angajatii, la randul lor, se multumesc sa aiba un loc de munca si, cu toate ca sunt indreptatiti, nu vor solicita niciodata in justitie respectarea stricta a normelor legale de protectia muncii. Dintre doua rele, muncitorii vor accepta conditiile oferite, somajul fiind considerat cea mai rea alternativa. Pierderea locului de munca este definitiva in cazul in care unitatii i se retrage autorizatia acordata pentru protectia muncii.
Fara a exista constrangeri pentru a imbunatatii conditiile de munca si securitatea angajatilor, in ultimii zece ani nu s-au facut pasi importanti in acest domeniu. Cum se prezinta conditiile actuale de munca ale salariatilor din tara si ce grad de securitate li se asigura la locul de munca nu se poate spune cu exactitate, nefiind elaborate studii de specialitate. La ora actuala, lupta sindicala este caracterizata de revendicarile salariale, la care se adauga cererile privind conservarea locurilor de munca. Frica oamenilor ca nu care cumva sa se inchida fabrica unde lucreaza ii determina sa sustina continuarea activitatii, chiar in conditiile in care sanatatea le este afectata. In aceste conditii constientizarea muncitorilor este un proces dificil si cu sanse mici de reusita. O reglementare care ar fi trebuit sa miste lucrurile este obligativitatea infiintarii in fiecare intreprindere a cate unui comitet de sanatate si securitate a muncii. Insa functionarea unui asemenea organism, afirma sindicatele, nu poate fi sustinuta de conducerea unei unitatii, ce ar trebui sa aloce fonduri pentru desfasurarea activitatilor de instruire a personalului. „Legea comitetelor de sanatate si protectia muncii nu functioneaza, in absenta unor parghii care sa oblige conducerea unei societati comerciale sa tina cont de propunerile facute de aceste colective”, declara Petru Dandea, vicepresedinte al confederatiei sindicale Cartel Alfa.
La nivelul salariatilor, conceptul de conditii de munca se traduce prin grupa de munca in care sunt incadrati. La Uzinele Dacia, investitorii de la Renault au fost surprinsi sa constate ostilitatea salariatilor fata de noile echipamente de protectie. Ei credeau ca nu vor mai beneficia de incadrarea intr-o grupa speciala de munca, daca se reduc riscurile de imbolnavire. Paradoxal, in Romania exista in prezent 1.200.000 de salariati incadrati in grupe de munca cu conditii grele sau speciale, dintr-un total de aproximativ 4.000.000. Aceasta se datoreaza legaturii directe facute intre meserie si grupa de munca, fara a tine cont de conditiile efective de la locul de munca. Trebuie mentionat ca, la presiunile sindicale de dupa 1990, aria grupelor de munca grele si speciale s-a extins, datorita avantajelor pe care le ofera aceasta incadrare: reducerea varstei de pensionare si a timpului zilnic de lucru. „In noua legislatie trebuie sa primeze conditiile efective existente la fiecare loc de munca, fata de principiul meseriei. Iar in al doilea rand, trebuie ca toti factorii sa fie luati in calcul, chiar daca fiecare luat separat nu depaseste pragul admisibil, ca de exemplu cumularea nivelului noxelor cu cel al zgomotului etc. si cei care lucreaza in acel mediu sa aiba aceeasi incadrare, indiferent de meserie”, afirma Petru Dandea.
Din cauza unui nivel scazut de trai si a inexistentei unei culturi a sanatatii si protectiei muncii la nivelul managementului unei companii, aceste probleme sunt, de regula, ignorate. In dorinta de a reduce cat mai mult costurile, societatile isi externalizeaza o mare parte din activitatile secundare. Acesta asta a fost si cazul tragediei de la SN Constanta, probele pentru acordarea permisului de lucru fiind analizate de o SRL, intrucat astfel costurile sunt reduse pentru Santierul Naval.
Conditii grele de munca in industria usoara
Nu trebuie neaparat ca la locul de munca sa fie in conditii periculoase sau riscante. De exemplu, chiar daca nu se soldeaza cu accidente grave de munca, activitatea in industria usoara se desfasoara frecvent cu incalcarea prevederilor privind asigurarea unor conditii normale de munca. Sindicatele de ramura acuza faptul ca programul zilnic depaseste frecvent opt ore – orele suplimentare nefiind platite – si ca temperatura din timpul verii depaseste 40 de grade in halele de productie. Conditiile de munca, de neconceput pentru standardul european, sunt remarcate si de un ziarist de la cotidianul Corriere della Sera: „Fara reglementari, fara constrangeri ecologice, fara obstacole sindicale, fara un minut de greva pe an, lucratoarele romance muncesc pentru a zecea parte dintr-un salariu italian.” Ce-i drept, conditiile dure sunt impuse de concurenta acerba de pe piata UE, care a condus la prabusirea preturilor la confectii. Insa obisnuinta de a lucra in conditii inumane provine de la experienta dobandita in intreprinderile socialiste. La inceput, statul este dator sa intervina in impunerea unor conditii normale de munca. Calea juridica prin care poate un salariat sa-l oblige pe angajator sa-i asigure conditii corespunzatoare de munca este dificila, in termeni juridici numindu-se conflict de drepturi in legatura cu executarea unui contract individual de munca.
Legea protectiei muncii are unele formulari care lasa loc la interpretari, atrage atentia avocatul Raluca Vasiliu. De exemplu, conform legii, accident de munca se considera si „accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers”. Din aceasta formulare, ce se intelege prin „traseu normal?” Sau paragraful urmator: „accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca are loc la sediul angajatorului, in timpul programului si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului.” In acest caz avocatul pune urmatoarea intrebare: „Daca un salariat se cearta cu seful si face infarct, cum se poate deduce culpa si cine plateste daune?” De fapt, conform legii, un salariat care sufera un accident de munca nu trebuie sa primeasca daune din partea companiei la care este angajat, daca acest lucru nu este stipulat in contractul individual de munca. Dar in Romania sunt exceptii societatile care isi permit asigurarea propriilor angajati, practica curenta insa in tarile dezvoltate.tr
r
ActivitaTile economice subvenTionate de Guvern deTin primele locuri In statistica accidentelor de muncar
r
• octombrie 1994, Sidex Galati: in urma exploziei Furnalului nr. 6 au fost omorati patru oameni si trei au fost raniti.r
• septembrie 1996, Exploatarea miniera Petrila: cinci mineri au fost ucisi si al saselea grav ranit de o explozie provocata de o acumulare de gaz metan. Cel mai grav accident colectiv de munca de la Petrila dupa cel din 1982, soldat cu 13 morti.r
• 19 mai 1997, Exploatarea miniera Dalja: o explozie in subteran omoara patru mineri si raneste grav alti noua, care sufera arsuri de gradul III si IV.r
• februarie 1999, Sidex Galati: un lacatus mecanic a murit dupa ce o piesa grea de o tona i-a cazut in cap. In urma anchetei efectuate, nu au fost descoperite cauzele accidentului.r
• august 1999, Sidex Galati: explozia cosului de fum de la furnalul nr. 4 se soldeaza cu cinci morti si alti zece grav raniti. r
• martie 2000, EM Iara: intr-un incendiu izbucnit intr-o galerie a minei, la 280 metri in subteran, isi pierd viata patru mineri si un al cincilea este grav ranit.r
• Iunie 2000, SC Restaurant Flori SRL: o explozie la o fabrica clandestina de producere a bauturilor alcoolice a provocat moartea unei persoane si accidentarea grava a altor 14. Deflagratia a fost cauzata de aprinderea vaporilor de alcool de la flacara boilerului.r
• iunie 2000, Sidex Galati: un accident stupid provocat de o soba cu gaze improvizata, intr-unul dintre birourile combinatului, omoara doi controlori de calitate si il raneste grav pe un al treilea.r
• iunie 2001, Santierul Naval Constanta: 10 muncitori mor din cauza unei explozii a unui tanc petrolier aflat la reparatii. Explozia a fost provocata de gazele din interiorul vasului care s-au aprins de la flacara aparatului de sudura.r
(Sursa: Mediafax)r