Întreprinderile mici şi mijlocii, cel mai afectate de efectele recesiunii care se extinde pe plan global, caută soluţii de finanţare, astfel încåt să poată depăşi perioada de criză.

În ultima vreme, cele mai multe falimente au fost înregistrate în rândul IMM-urilor. De exemplu, în Franţa, în primul trimestru din acest an, numărul falimentelor în råndul micilor întreprinderi a crescut cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut. Lionel Vignaud, reprezentantul Confederaţiei Generale a IMM-urilor din Franţa, a declarat recent, în cadrul unei conferinţe ce a avut loc la Bucureşti, că reprezentanţii companiilor de transport se aşteaptă ca, pe acest segment, falimentele să crească cu 140% pe întregul an 2008, faţă de 2007.

„În Romånia, totul depinde de viitorul guvern. Dacă acesta va acţiona direct asupra cauzelor care induc recesiune, atunci rata falimentelor în råndul IMM-urilor va fi între 5% şi 10%. În caz contrar, dacă noul executiv nu va aborda frontal problema investiţiilor şi a fondurilor structurale, procentul poate ajunge şi la 30%“, a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romånia (CNIPMMR), pentru revista Capital. El consideră că cele mai afectate vor fi firmele care au exportul ca activitate principală, cele din construcţii şi din transporturi, în special transportul de mărfuri, şi cele producătoare de bunuri de folosinţă îndelungată, cum sunt autoturismele şi electrocasnicele. „Cåteva mii de firme mici, care sunt furnizoare directe sau indirecte ale companiilor mari, precum Dacia-Renault, BMW şi Mercedes, vor fi direct afectate de criza din industria auto“, spune Nicolescu. Acesta susţine că, în ultimele luni, rata şomajului a crescut, mai ales în råndul angajaţilor întreprinderilor mici, iar unele IMM-uri s-au confruntat cu o scădere a comenzilor şi a vånzărilor. „Disponibilizările în råndul angajaţilor IMM-urilor va atinge un vårf la începutul primăverii. Depinde însă de ceea ce se întåmplă în Europa şi în SUA, deoarece criza financiară din Romånia este în totalitate importată. Băncile de la noi nu au fost contaminate cu aşa-numitele produse toxice“, este de părere preşedintele CNIPMMR.

Băncile cer garanţii personale patronilor

Printre problemele cu care se confruntă, în prezent, întreprinderile mici şi mijlocii se află creşterea costurilor la creditele contractate şi slaba capacitate de returnare a acestora. Ovidiu Nicolescu susţine că a apărut un blocaj al sistemului financiar, chiar şi transferurile de bani de la o bancă la alta făcåndu-se cu întårziere. „Nu ajunge că dobånzile şi comisioanele au crescut nejustificat de mult; mai nou, băncile au început să ceară garanţii personale micilor întreprinzători, ceea ce nu este normal. Eu le-a recomandat acestora să apeleze la Fondul Naţional pentru IMM, al cărui rol este de a garanta aceste credite“, spune preşedintele CNIPMMR.

Iulia Rebegea, director la Fondul Naţional pentru IMM, spune că o astfel de garanţie, pentru credite pånă la 100.000 de euro, se oferă în 24 de ore. Garanţia acoperă 70%-80% din valoarea creditului, exceptate fiind dobånzile şi comisioanele. Pentru 2009, comisionul de garantare se estimează că va fi de 2% pentru creditele pe termen scurt şi de 1,5% pentru cele pe termen mediu şi lung. În cazul garanţiilor necesare pentru creditele de cofinanţare destinate accesării fondurilor europene, comisionul este de 1%.

Iulia Rebegea recomandă IMM-urilor să apeleze la Fond, deoarece costurile sunt reduse şi procedurile rapide, iar băncilor le aminteşte că executarea unei ipoteci durează circa doi ani, în timp ce garanţia Fondului este plătibilă în 15 zile de la iniţierea procedurii judiciare.

În primele zece luni ale acestui an, 1.781 de IMM-uri au solicitat şi beneficiat de garanţii de peste 731 de milioane de lei de la Fondul Naţional pentru IMM şi de la filialele acestuia.

Fondurile europene, o gură de oxigen

În afară de fondurile alocate de la bugetul naţional şi de cele obţinute prin credite, micile afaceri pot obţine finanţare nerambursabilă prin intermediul fondurilor europene postaderare, în valoare totală de peste opt miliarde de euro, în intervalul 2007-2013. Deşi firmele cunosc acestă sursă de finanţare şi au depus proiecte pentru accesarea banilor europeni, majoritatea acestora a fost respinsă. „Din păcate, IMM-urile nu au apelat la firmele de consultanţă, iar dosarele nu au fost bine întocmite“, argumentează Laura Maruşca, director general adjunct în cadrul ministerului pentru IMM.

„În condiţiile în care accesul la creditele bancare este tot mai greoi, granturile europene reprezintă o mare şansă pentru dezvoltarea IMM. Iar 10% din fondurile europene alocate Romåniei se află deja în trezorerie“, conchide Răzvan Cotovelea, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).’

«Fondurile structurale vor ajuta micile întreprinderi să supravieţuiască în perioada următoare, care se anunţă foarte dificilă.»
Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR

Şi totuşi, vor exista bani în 2009 pentru IMM

Răzvan Cotovelea, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, a dat o serie de răspunsuri utile la întrebările adresate de micii întreprinzători, la o recentă reuniune dedicată finanţării acestui sector:

• Se vorbeşte de o inversare a raportului euro-dolar şi de creşterea inflaţiei în UE. Poate criza să diminueze fondurile europene alocate Romåniei?

• Este greu de imaginat că situaţia se poate agrava atåt de mult, iar moneda unică să se devalorizeze foarte mult. Într-o astfel de situaţie, Comisia Europeană poate interveni direct, majorånd sumele alocate statelor membre, în raport cu inflaţia.

• Valul de şomeri romåni care se întoarce din străinătate ar putea „înghiţi“ fondurile naţionale alocate pentru IMM?

• Vor exista bani disponibili pentru susţinerea IMM-urilor. Unii dintre muncitorii care vin acasă îşi vor găsi de lucru pe şantierele care se vor deschide anul viitor, unele finanţate din fonduri europene, şi nu vor necesita susţinere financiară din partea statului.

• Se spune că multe din proiectele prezentate de IMM-uri au fost respinse pentru că nu au apelat la consultanţi. Însă o parte dintre cei instruiţi pe banii statului să acorde gratuit consultanţă şi-au făcut astfel de firme. Către aceştia trebuie să ne îndreptăm?

• Piaţa este distorsionată de anumite activităţi de lobby în favoarea anumitor companii de consultanţă. Vă recomand însă, înainte de a semna contractul cu firma de consultanţă, să îi verificaţi trecutul şi să vedeţi cåte proiecte pe care le-a întocmit au fost aprobate.