Premierul Ilie Bolojan a susținut, joi, prima sa conferință de presă oficială, în urma ședinței de Guvern. Printre temele abordate s-au aflat reformele fiscale, nevoia de restructurare a aparatului administrativ și necesitatea accelerării absorbției fondurilor europene prin PNRR. Șeful Guvernului a subliniat faptul că România se confruntă cu dificultăți bugetare grave, generate de deficitele acumulate în ultimii ani.
Ilie Bolojan: În acești ani în multe zone s-a sărit peste cal
Ilie Bolojan a atras atenția asupra unui context economic fragil, afectat de dezechilibre acumulate în anii precedenți. În opinia acestuia, corectarea acestor dezechilibre trebuie să devină o prioritate națională.
Guvernul își propune să reducă cheltuielile publice și să optimizeze funcționarea administrației centrale și locale.
Premierul a explicat că una dintre cauzele majore ale problemelor actuale este numărul redus de angajați activi în economia reală.
În același timp, în sectorul public s-au înregistrat creșteri semnificative ale numărului de posturi și sporuri, unele dintre ele nemeritate.
Întrebat despre protestele declanșate de angajați din sectorul public, inclusiv din instituțiile guvernamentale, premierul a admis că aceste îngrijorări sunt firești. Totuși, el a insistat că schimbările sunt necesare pentru a stabiliza economia și a asigura un sistem sustenabil.
„Niciun cetățean nu poate fi liniștit când sunt anunțate lucruri care îi afectează venitul sau siguranța locului de muncă. Trebuie să înțelegem câteva lucruri. În acești ani în multe zone s-a sărit peste cal prin inventarea unor sporuri, dar și prin extinderea numărului de angajați.
S-a dovedit că se poate lucra la fel de bine cu mai puțini oameni. Una din marile probleme, poate cea mai mare, este că avem foarte puțini oameni raportat la populația activă care sunt în economia reală.
Astăzi există o cerere din partea economiei private, nu au angajați pur și simpu mai ales în marile orașe. Numărul locurile de muncă trebuie calculat corect în așa fel cei din sectorul public să-și facă datoria”, a declarat premierul.
Reforma aparatului public și nevoia de eficiență
Reorganizarea aparatului bugetar reprezintă o componentă esențială a planului guvernamental. Premierul a dat exemplul Oradiei, unde, deși numărul polițiștilor locali este sub limita teoretică, orașul a reușit să funcționeze eficient și în siguranță.
Acesta a subliniat că este necesară o analiză riguroasă a fiecărei instituții, de la nivelul comunelor până la administrația centrală.
Potrivit lui Ilie Bolojan, un aparat administrativ mai suplu, dar funcțional, poate conduce la creșterea calității serviciilor publice și la reducerea cheltuielilor nejustificate.
„Vă dau un exemplu ca să mă înțelegeți. La poliția locală e normă de 1 polițișt la 1.000 de locuitori. În Oradea ar trebui să fie 200, sunt sub 80 de când sunt primar, dar n-ați auzit să fie cel mai murdar oraș sau cu cea mai mare infracționalitate. Unele competențe ale poliției locale se suprapun cu cele ale poliției naționale”, a amintit Ilie Bolojan.
Accent pe performanță și responsabilitate în administrație
Ilie Bolojan a indicat necesitatea introducerii unor criterii clare de performanță în instituțiile publice. A relatat că, în cadrul unei recente ședințe cu conducerea ANAF, a cerut explicații privind rezultatele scăzute în colectarea bugetară și lipsa de sancțiuni pentru lipsa de eficiență.
„Trebuie făcută analiza fiecărei instituții de la primăria de comună la Guvernul României. Nu cred că premierul trebuie să aibă 16 consilieri, poate să aibă 9-10-11. Nu trebuie ca un demnitar să aibă un cabinet plin, poate avea unul mai redus, asta arată respect pentru oameni.
Un calcul corect al aparatului public, a pune presiunea pe performanță. Am avut ședință la ANAF și am discutat despre încasările la buget. Am întrebat dacă s-au dat sancțiuni, dacă a fost cineva schimbat din funcție. Dacă ar fi criterii de performanță pentru tot vă asigur că în multe domenii lucrurile se vor schimba substanțial”, a spus Bolojan.
Premierul a reiterat că reducerea numărului de posturi din cabinetele demnitarilor poate reprezenta un semnal de responsabilitate. El a precizat că inclusiv cabinetul primului ministru poate funcționa eficient cu un număr redus de consilieri.