Sprijinul financiar la hectar va atinge nivelul din UE abia în 2016. Deşi anul acesta fermierii din România au primit subvenţii mai mari decât în anii trecuţi, sumele rămân derizorii în comparaţie cu cele alocate agricultorilor din statele mai vechi ale Uniunii Europene.
Agricultorii din ţara noastră primesc în acest an de la Uniunea Europeană o subvenţie de 50,5 euro pe hectar, sumă de patru ori mai mică decât cea încasată de omologii lor din cele mai vechi 15 state ale Uniunii. Anul viitor, românii vor primi numai 30% din nivelul alocat unui fermier din celelalte state, urmând ca procentajul să crească de la an la an, până în 2016, când fondurile alocate vor fi similare.
Şi banii pe care fermierii îi pot primi de la Guvern sunt puţini, pentru că subvenţia totală nu trebuie să depăşească 55% din cât se alocă agricultorilor din statele mai vechi ale Uniunii. „Comisia Europeană a considerat, la fel ca în cazul celorlalte zece ţări care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi al Bulgariei, că dacă i-ar acorda României un nivel egal de subvenţii, nu i-ar oferi stimulentele potrivite pentru a-şi restructura sectorul agricol“, spune Michael Mann, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Ceea ce i-a salvat anul acesta pe fermierii autohtoni de la dezastrul produs de condiţiile climaterice vitrege a fost alocarea de la buget a sumei de 500 de lei la hectar, în bonuri valorice, pentru a-şi putea înfiinţa culturile de toamnă. Dar această sumă este pusă pe seama apropierii alegerilor mai mult decât pe seama unor politici concrete de a-i sprijini pe agricultori să concureze de la egal la egal cu omologii lor din UE. „Toate subvenţiile din agricultură din ultimii 10-12 ani au avut o evoluţie ciclică, strict electorală, şi nu au avut nimic în comun cu o politică de dezvoltare reală a agriculturii şi a spaţiului rural din România“, consideră Marcel Cucu, vicepreşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Aşadar, subvenţia din acest an nu a fost pentru dezvoltare, ci mai degrabă a fost alocată pentru a-i salva de la faliment pe cei ale căror culturi au fost afectate de secetă şi inundaţii. Nivelul primit anii trecuţi, când condiţiile climaterice au fost mai bune, a fost mult mai mic.
„Dacă ne raportăm strict la sprijinul statului, acesta a oscilat, în ultimii ani, de la 5%-8%, din valoarea devizului în anul agricol 2004-2005, la 10%-12%, în anul agricol trecut“, spune Marcel Cucu. Această realitate explică în mare parte de ce piaţa agroalimentară românească este invadată de produse mai ieftine din import, evident, pentru că, printre altele, nivelul subvenţiei din statele mai dezvoltate este incomparabil mai mare faţă de cel din România. Conform unui studiu publicat recent de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), subvenţia alocată, în medie, în Uniunea Europeană, reprezintă 34% din valoarea producţiei, în Japonia nivelul ajunge la 55%, iar în state precum Elveţia, Norvegia sau Coreea de Sud trece de 60%.
Anul trecut, valoarea producţiei agricole la poarta fermei, obţinută în ţările membre OECD, a fost de 853 de miliarde de dolari, iar subvenţiile alocate producătorilor s-au ridicat la 31,4% din această sumă, adică 268 miliarde de dolari. În concluzie, în aceste state subvenţia raportată la producţie este de trei ori mai mare decât în România. În acest context, politicile autohtone din domeniul agriculturii ar trebui să aibă ca reper piaţa europeană. Dar în competiţia cu fermierii europeni, ai noştri pornesc cu un handicap multiplu: dotare tehnică mult mai slabă, subvenţii mult mai mici, capitalizare redusă şi dificultăţi agroclimatice majore, pe fondul distrugerii infrastructurii pentru irigat.
În aceste condiţii, fermierii se tem că nici sprijinul actual promis nu va fi menţinut pe termen lung. „Cred că evoluţia nivelului de subvenţii, din bugetul propriu, va depinde, în continuare, de competiţia electorală. Privind situaţia mai în profunzime şi pe baza antecedentelor, mi-e teamă că, nu peste mult timp, Guvernul va constata că nu are de unde susţine atâtea angajamente şi primii care vor cădea de pe listă vor fi tot agricultorii“, conchide Marcel Cucu.
Cât dai, atâta face
1,3 miliarde de lei a alocat Guvernul în acest an agricultorilor pentru a asigura o subvenţie de 500 de lei la hectar, în vederea susţinerii înfiinţării culturilor de toamnă.
