Iberdrola renunţă la planurile de vânzare a proiectelor eoliene din România
Grupul spaniol Iberdrola Renovables a renunţat la planurile de vânzare a proiectelor eoliene din România, anunţând că nu trebuie să renunţe şi la alte active din domeniul energiei regenerabile, transmite site-ul windpowermonthly.com.
Iberdrola Renovables, unul dintre cei mai mari producători în domeniul energiei eoliene, a încercat să găsească un cumpărător pentru parcul eolian de 80 MW de la Mihai Viteazu (judeţul Constanţa) şi o participaţie majoritară la un proiect eolian de 192MW.
În 2012, Sinovel, cel mai mare producător de turbine eoliene din China, a început discuţii cu Iberdrola privind achiziţionarea întregii participaţii la proiectul eolian, dar negocierile au eşuat.
Un purtător de cuvânt al Iberdrola a declarat că firma apreciază că nu este un moment adecvat pentru vânzarea de active din domeniul energiei regenerabile şi planurile de vânzare a proiectelor eoliene au fost îngheţate.
În 2013, Iberdrola şi-a vândut parcurile eoliene operaţionale din Polonia, de 184 MW, şi a anunţat că va renunţa la activele de pe pieţele care nu sunt de bază (non-core)
Decizia de a renunţa la vânzarea proiectelor eoliene din România a fost, de asemenea, determinată de asigurarea unor tarife care încurajează folosirea energiei regenerabile, a anunţat Iberdrola.
Investitorii străini şi-au exprimat temerile legate de reducerea subvenţiilor pentru energie regenerabilă în România, după ce Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017-2020 acordarea unui număr de certificate verzi.
În ultimii ani, România a atras investiţii de peste patru miliarde de euro în sectorul eolian, datorită potenţialului natural al ţării şi datorită schemei generoase de susţinere a producerii de energie eoliană.
Dobrogea este considerată regiunea cu cel mai mare potenţial eolian din sud-estul Europei şi a doua de pe întregul continent.
Proiectele de producere a energiei din surse regenerabile au ajuns la o capacitate totală de 4.412 MW la finele lunii ianuarie 2014, potrivit datelor furnizate de Transelectrica.
Astfel, în sistem existau proiectele eoliene cu o putere de 2.704 MW, parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.077 MW, microhidrocentrale de 536 MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 95 MW.
Producătorii de energie regenerabilă primesc subvenţii sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toţi consumatorii, inclusiv cei casnici, şi care sunt reliefate separat în factura lunară la electricitate.
România şi-a asumat ca 24% din consumul de energie din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă ANRE a anunţat că această ţintă a fost deja atinsă, la 1 ianuarie 2014.AGERPRES
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





