Cum lansezi o afacere într-un moment extrem de dificil precum cel actual şi ce ar trebui să evite cei care îşi asumă acest risc? Morten Hansen, profesor de entrepreneurship la University of California şi INSEAD, are răspunsurile potrivite.

Capital: Credeţi că există spirit antreprenorial în România?
Morten Hansen: INSEAD are o acoperire bună în Europa şi am observat că în România şi în alte ţări din Europa de Est există spirit antreprenorial din belşug. Există oameni care vor să înceapă afaceri, care vor să aibă succes în afaceri. Ce vă lipseşte în România, şi noi avem în SUA sunt investitorii dispuşi să investească în startup-uri şi care ştiu diferenţa dintre un startup bun şi unul prost şi sunt dispuşi să rişte capital.

Capital: Dar în comparaţie cu SUA şi ţările vest-europene?
Morten Hansen: Cred că există apetit, voinţă. Dar cred că lipsesc două lucruri: mai multă experienţă şi expertiză despre cum să începi un business, cum să obţii capitalul, să înţelegi ce trebuie să faci ca să ai succes. Apoi, odată ce ai o companie mică de succes, în SUA ai avantajul unei pieţe mari: ai 300 de milioane de potenţiali clienţi. La fel, dacă vrei să te listezi la bursă, numărul posibililor investitori este foarte mare. Acesta este şi motivul pentru care avem în SUA companii mari şi foarte tinere: Google are zece ani, Yahoo! are 15 ani. Şi oricât de mult vorbim despre Uniunea Europeană, nu este o piaţă unică: fiecare ţară constituie o piaţă diferită, fiind nevoie de contacte noi în fiecare. Este mult mai dificil să porneşti o afacere aici decât în SUA. Dar e posibil. Cred că sunt necesari cel puţin zece ani pentru a transforma UE într-o piaţă unică adevărată.

Capital: Ce ar trebui să facă Ro­mâ­nia pentru a încuraja antre­pre­noriatul?
Morten Hansen: Cred că aveţi nevoie de „business angels“, trebuie să încurajaţi investiţiile de tip „seed“, cele care lansează un startup. Poate că Guvernul nu are bani pentru aşa ceva acum. Dar dacă ar avea două milioane de euro extra (nu îi are, dar nici nu e aşa dificil să-i găseşti), ar putea finanţa zece antreprenori cu câte 200.000 de euro. Aceasta ar fi o opţiune. A doua ar fi încheierea unor parteneriate cu companii mari din Europa. De exemplu, mergi la BMW, în Germania, şi le oferi un produs mic, ceva electronic de care au nevoie, şi ei te pot ajuta cu banii de început. Este o tendinţă în rândul marilor companii, foarte interesantă pentru România: multe companii americane investesc în Europa. Consideră că trebuie să devină mai inovatoare, să atragă idei de la mai mulţi oameni, să nu mai fie „insulare“. Dacă eşti antreprenor în România, poţi profita de această tendinţă.

Capital: Dar prima dintre aceste opţiuni presupune o implicare activă a statului în mediul de afaceri. Cât de bună este această idee, în contextul în care aşa-numite „grupuri de interese“ îşi fac tot mai simţită prezenţa?
Morten Hansen: Cred că este greşită concepţia că statul american nu joacă niciun rol în dezvoltarea antreprenorilor. Guvernul a fost întotdeauna foarte implicat în Silicon Valley, de exemplu; oferă banii necesari la început pentru dezvoltarea unei tehnologii. Statul investeşte nu în startup-uri, ci în universităţi, dar la modul aplicat, nu finanţează cercetări fără să obţină nimic. La fel şi alte câteva guverne europene. Înţeleg că nu doriţi ca Guvernul să conducă afaceri, dar cred că statul are un rol legitim în furnizarea finanţărilor de tip „seed“ pentru dezvoltarea de produse noi.

Capital: Ce sfat aveţi pentru antreprenorii care îşi lansează acum o afacere?
Morten Hansen: Să îşi găsească parteneri, să nu înceapă singuri. Eu asta aş face: aş găsi întâi un partener, apoi clienţi şi aş căuta inclusiv în ­restul Europei, nu doar în România. Iar pentru dezvoltarea unei platforme de comerţ online, de exemplu, se pot găsi numeroşi parteneri în străinătate. Dar trebuie să fii proactiv, nu doar să aştepţi să vină clienţii la tine. Al doilea este să începi cu puţin şi să începi devreme. Trebuie să îţi lansezi produsul sau serviciul cât mai repede, să nu aştepţi, nu încerca să-l perfecţionezi doi ani de zile.

Capital: Ce ar trebui să evite?
Morten Hansen: O greşeală pe care o văd adesea în Europa este aceea că oamenii petrec foarte mult timp făcând un business plan. Au o idee şi stau poate doi ani făcând un business plan întâi pe hârtie, apoi în PowerPoint, şi până ajung să îl pună în practică, planul e vechi, depăşit. În Silicon Valley se spune, şi nu degeaba, că e mai bine să ai o echipă de categoria A şi un business plan de categoria B decât viceversa. Pentru că o echipă bună va face treabă bună. Al doilea lucru de evitat este renunţarea la jobul de zi cu zi pentru începerea unei afaceri. Apucă-te de treabă seara, după program, noaptea, în weekend, iar asta e chiar mai uşor când este vorba de o afacere online.

Capital: Ce recomandări aveţi pentru Guvernul României?
Morten Hansen: Nu ştiu prea multe detalii despre România, dar, din câte ştiu, exemplul lui Kennedy ar fi perfect. Când ruşii preluaseră conducerea în competiţia pentru cucerirea spaţiului, Kennedy a venit cu ideea aselenizării. Le-a spus tuturor: „Duceţi un om pe Lună şi aduceţi-l înapoi în siguranţă, până la sfârşitul deceniului“. Le-a dat un obiectiv concret. Asta lipseşte Guvernului acum. Se scad pensiile, se reduc salariile, oamenilor li se cere să facă sacrificii… pentru ce? Dacă le dau un obiectiv de genul „construim x km de autostradă“, „modernizăm x spitale“, oamenii se comportă diferit. Find the Moon! (Găsiţi Luna! – acel obiectiv concret, uşor de înţeles şi de acceptat de către toată lumea, n. red.)

Nu renunţa la job pentru a porni o afacere! Apucă-te de treabă seara, după program, noaptea, în weekend.

SCURT CV

Academician Este profesor de management la School of Information, University of California, Berkley, şi la INSEAD, Paris. Anterior, a fost profesor la Harvard Business School. Şi-a finalizat doctoratul la Graduate School of Business din cadrul Stanford University.

Colaborarea Timp de peste zece ani a efectuat cercetări pe tema colaborării, fiind distins cu o serie de premii prestigioase. Cartea a fost lansată săptămâna trecută şi la Bucureşti, în cadrul Bookfest.