Administrarea finanțelor țării, așa cum reiese din a treia rectificare bugetară aprobată de Guvernul Orban, și mai ales dezechilibrele majore și creșterea fără precedent a datoriei publice vor provoca un handicap greu de surmontat pentru generațiile viitoare, avertizează cunoscutul economist Cristian Socol.

El acuză Guvernul Orban că datele prezentate în ultima rectificare bugetară sunt total nerealiste, în condițiile în care Executivul mizează pe o colectare cu 30% mai mare decât media a ceea ce s-a realizat până acum în 2020.

”Estimări nerealiste”

La fel de nerealistă este și estimarea privind absorbția de fonduri europene, arată economistul, având în vedere că se preconizează pentru ultimele luni ale anului în curs depășirea de peste trei ori a mediei lunare din 2020.

”Despre rectificarea bugetară. 4,6 miliarde lei catre autorități publice locale, 2,8 miliarde lei tăiați de la fondurile europene, 1,2 miliarde lei către Fondul de Rezervă, minus de 1,7 miliarde lei la Investițiile (cheltuielile de capital).

Total nerealist – estimarea că în medie, pe lunile noiembrie și decembrie a.c., va colecta cu 30% mai mult decât media lunară a intervalului ianuarie-octombrie 2020, precum și cu 24% mai mult decât s-a colectat în lunile noiembrie-decembrie 2019.

”Dezechilibru inter-generațional major”

Total nerealist –  tăierea de la fonduri europene va fi mult mai mare. Conform rectificării ar rezulta că, în medie, pe ultimele două luni ale acestui an guvernul este obligat să realizeze o absorbție mai mare de 3,3 ori decât media lunară pe primele 10 luni din 2020. Este imposibil.

În aceste condiții deficitul bugetar va fi de peste 10% din PIB adică se va atinge și depăși 100 miliarde lei deficit bugetar – record istoric.

În aceste condiții datoria guvernamentală va atinge și depăși 100 miliarde euro la sfârșitul acestui an.

Creșterea accelerată a datoriei va provoca un dezechilibru inter-generațional major. Povara unei datorii imense lăsată celor tineri fără a fi construit în contrapartidă, pentru aceiași tineri, autostrăzi, drumuri naționale, campusuri, spitale, școli, instituții de cultură etc.”