Potrivit consilierului BNR, o astfel de propunere arată o lipsă de înțelegere a mecanismelor economiei de piață și aduce în discuție un model aplicat doar în state cu economii disfuncționale, cum este cazul Venezuelei. În opinia sa, o astfel de decizie nu ar face decât să afecteze și mai mult sistemul bancar din România, deja caracterizat printr-un grad scăzut de monetizare la nivelul Uniunii Europene.
Consilierului BNR subliniază că o astfel de măsură ar avea efecte devastatoare
Consilierul subliniază că o taxă similară a fost introdusă în România în 2018 fără consultarea BNR, iar efectele potențiale au fost atât de nocive încât agențiile de rating au avertizat imediat că România ar fi retrogradată la categoria „junk”. Din acest motiv, taxa a fost anulată rapid. Acesta consideră că astfel de măsuri sunt absurde și deturnează atenția de la problemele reale ale economiei românești.
În loc să se dezbată idei pe care le consideră nerealiste și periculoase, Rădulescu atrage atenția asupra celei mai grave probleme cu care se confruntă România: neîncasarea veniturilor fiscale, în special a TVA-ului. El estimează că statul pierde anual aproximativ 9 miliarde de euro din neîncasarea acestei taxe, o sumă uriașă care, în opinia sa, reflectă ineficiența administrativă și lipsa unei voințe reale de reformă. Comparativ, media europeană de TVA neîncasat este de aproximativ 6%, în timp ce România ajunge la o pierdere de 30%, cu țări vecine precum Ungaria și Bulgaria raportând niveluri semnificativ mai mici, de 2,3% respectiv 7%.
„Această măsură (n. red. taxarea pe tranzacţiile bancare) a aplicat-o Venezuela. Vrem să facem România ca Venezuela? Aplicăm o asemenea taxă, care este o chestiune absurdă. Cine spune aşa ceva, nu înţelege ce înseamnă economia de piaţă. Îşi imaginează că ia măsuri în care banii vor veni din cer. Noi avem cea mai mică monetizare din toată Uniunea Europeană şi vrem să taxăm tocmai activitatea bancară? Dar cine a făcut în Europa asta aşa ceva vreodată? Vrem să fim Venezuela, cre a aplicat această măsură? Dacă noi vrem să aducem ţara la nivelul Venezuelei, asta facem. Este o aberaţie! Nici nu vreau să discut despre aşa ceva. Aş vrea să vorbim despre lucrurile serioase, despre lucrurile care trebuie făcute, nu despre aberaţii pe care le spun nişte oameni care habar nu au ce vorbesc”, a declarat consilierul în cadrul BNR Eugen Rădulescu la Digi 24.
Una dintre soluțiile propuse de consilier este extinderea sistemului de taxare inversă
Una dintre soluțiile propuse de consilier este extinderea sistemului de taxare inversă, deja aplicat în România pentru anumite produse, dar care ar putea fi extins la mai multe categorii. Cu toate acestea, el insistă că, dincolo de soluții tehnice, esențială este reformarea profundă a ANAF. Instituția trebuie profesionalizată, scoasă de sub influențele politice și transformată într-un organism eficient și imparțial. Rădulescu avertizează că, în actuala formă, ANAF este un eșec major care permite fraude masive și perpetuează lipsa colectării veniturilor bugetare.
„Această taxă a fost exclusă imediat din aplicare, pentru că agenţiile de rating au spus foarte clar că, dacă taxa intră în vigoare, România intră în junk în secunda doi. Nu putem să vorbim despre aiureli din astea. N-are sens”, a punctat Rădulescu.
În opinia sa, doar după ce statul dovedește că poate gestiona eficient colectarea taxelor deja existente ar fi justificată o eventuală discuție despre noi forme de impozitare, cum ar fi taxa de solidaritate sau sistemul progresiv de impozitare. El pune sub semnul întrebării capacitatea ANAF de a gestiona un astfel de sistem, din moment ce instituția nu este în stare să încaseze nici cele mai simple forme de impozit.
În ceea ce privește propunerea de impozit progresiv, Rădulescu atrage atenția că aplicarea acestuia necesită o evidență clară a veniturilor globale ale cetățenilor, ceea ce presupune o infrastructură fiscală mult mai performantă. În lipsa acesteia, România riscă doar să creeze haos administrativ fără rezultate concrete. El consideră că efortul ar trebui direcționat către combaterea evaziunii și reducerea pierderilor fiscale masive, nu către adoptarea de măsuri care să lovească în activitatea economică legală.
„ANAF trebuie profesionalizată şi scoasă de sub influenţe politice sau de altă natură care o transformă într-un rateu de proporţii. Trebuie o reformă drastică. Vorbim despre neîncasare de TVA de 9 miliarde de euro în fiecare an. Eu am spus, la un moment dat, că sunt 9 miliarde de lei. Nu! Am greşit! Erau 9 miliarde de euro. Am crezut că suma ar fi în lei, pentru că mi se pare imposibil ca statul român să se lase jefuit cu sume de această proporţie şi să nu facă nimic. Ridicăm din numeri.Noi nu încasăm 30% din TVA. Media Uniunii Europene este de 6%. În Ungaria este 2,3%. Noi nu încasăm 30%. Şi vorbim despre alte formule de a încasa bani la buget când avem această formidabilă hemoragie? Bulgaria are vreo 7% din TVA neîncasat. Bulgaria va intra în euro. Noi stăm pe margine şi ne uităm”, a afirmat Rădulescu.
Consilierul critică și atitudinea unor sectoare economice
Totodată, consilierul critică atitudinea unor sectoare economice, în special din industria ospitalității, care se opun măririi TVA-ului invocând riscul de trecere în economia subterană. El consideră inacceptabil ca astfel de argumente să fie aduse în discuție și subliniază că aceste sectoare trebuie să învețe să funcționeze eficient și responsabil, fără a aștepta ajutoare sociale sau scheme de sprijin care nu mai sunt justificate după patru ani de la finalul pandemiei.
„Această taxare inversă nu este aplicată pe toate produsele odată, dar se poate extinde procedeul. Dar cel mai important lucru ar fi profesionalizarea şi depolitizarea ANAF. În momentul în care ai mari fraude la ANAF, iar tu te faci că te uiţi în altă direcţie, este absurd. Vreau să spun că şi dacă se ia această decizie pentru ANAF, tot nu se va rezolva în câteva minute, nu se va rezolva de azi pe mâine, admiţând că va exista o decizie politică pentru depolitizarea ANAF. Şi atunci cred că nu există alternativă la creşterea unor taxe şi accize”, a completat specialistul.
Rădulescu susține și ideea majorării accizelor pe produse considerate dăunătoare, cum ar fi tutunul, alcoolul, combustibilul sau băuturile răcoritoare cu zahăr. În opinia sa, aceste măsuri ar genera venituri suplimentare rapide și ar putea fi implementate mai ușor decât alte modificări fiscale majore.
„Deci, cu alte cuvinte, ne ameninţă că în cazul în care plătesc, ca toată lumea, taxele care se plătesc în toată lumea, atunci ei devin infractori. Există lucruri care se pot face şi nu să primească ajutoare sociale care sunt complet nejustificate. Asta a fost justificat în timpul pandemiei. A trecut pandemia de patru ani. Nu ar trebui să existe scheme de sprijin, cu excepţia unor limite foarte foarte strânse, cum este în cazul alimentelor de bază şi al medicamentelor. Nimic altceva”, a punctat Rădulescu.
Mesajul transmis de consilierul BNR este clar: înainte de a propune taxe noi sau măsuri fiscale radicale, statul român trebuie să se concentreze pe eficientizarea colectării veniturilor deja prevăzute în legislație și pe reformarea profundă a administrației fiscale. Numai după ce aceste obiective sunt atinse poate fi justificată extinderea bazei de impozitare sau adoptarea unor noi instrumente fiscale.
„ANAF nu este în stare să încaseze cel mai simplu impozit de pe lume şi noi vrem impozit pe venituri, când noi nu suntem în stare să ştim ce venituri au oamenii. Ca să poţi să faci un impozit progresiv, trebuie să ai venitul global. Mai angajăm încă 50.000 de oameni la ANAF şi rezolvăm problema obsesiei pe care o are stânga, ca nu cumva cineva să câştige din muncă. Trebuie să câştigăm numai ăia care nu plătim TVA, care furăm statul neplătind TVA.
Asta cu impozitul progresiv, spunem, toată Europa civilizată are impozit progresiv. Da, aşa este. Dar toată Europa civilizată nu lucrează manual la ANAF şi toată Europa civilizată are neplată de TVA de 6%. Noi avem 30%. Hai să rezolvăm problemele care sunt grave în economie şi după aceea ne gândim la cai verzi pe pereţi. Nu a existat niciun fel de voinţă politică pentru reformarea ANAF. Oameni care să poată face treabă la ANAF există şi în interiorul instituţiei şi în afara acesteia. Doar că voinţa politică a fost «de acolo furăm». Haideţi să nu mai ne uităm după deget. În momentul în care nu încasezi 9 miliarde de euro pe an şi te gândeşti să faci altceva, numai să-i laşi pe ăia acolo, să nu te atingi de hoţia aceasta uriaşă, este strigător la cer”, a conchis specialistul.
