”Adoptăm proiectul de lege și solicităm Parlamentului să îl adopte în procedură de urgență. Acest Acord oferă cea mai importantă garanție de securitate pe care a avut-o România în întreaga sa istorie și trebuie adoptat de urgență, indiferent de preferințele politice”, a spus premierul Emil Boc în cadrul ședinței de Guvern de miercuri.
Acordul dintre România şi SUA privind amplasarea elementelor scutului antirachetă la Deveselu a fost semnat la 13 septembrie 2011 cu ocazia vizitei președintelui Traian Băsescu în Statele Unite ale Americii și este încheiat pe perioadă nedeterminată, însă poate fi denunţat în orice moment de către oricare dintre părţi, prin notificare scrisă, dar care îşi ca produce efectele în termen de doi ani.
”Prezentul Acord este încheiat pe o perioadă nedeterminată şi va intra în vigoare în conformitate cu legile interne ale fiecărei părţi şi la data primirii ultimei notificări scrise prin care părţile se informează reciproc, prin canale diplomatice, că toate procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului Acord au fost îndeplinite”, stabileşte documentul.
Deveselu rămâne bază românească
Acordul, semnat de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi de secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, la Washington, menţionează expres că interceptorii care vor fi detaşaţi în România nu pot avea focos nuclear. Este menţionat acordul ferm al SUA de a apăra teritoriul României, prin intermediul sistemului antirachetă, atât contra riscurilor reprezentate de proliferarea rachetelor balistice, cât şi contra unui atac efectiv.
 
România va continua să exercite toate atributele suveranităţii asupra bazei de la Deveselu, care este şi va rămâne o bază românească, fiind sub comandă exercitată de un ofiţer român, SUA având comanda şi controlul sistemului antirachetă. Se prevede însă şi formarea şi instruirea militarilor români în comanda, controlul şi operarea sistemelor de apărare antirachetă.
 
În textul acordului este inclusă menţiunea că în bază nu vor fi întreprinse acţiuni care încalcă suveranitatea sau legile statului român. De asemenea, militarii şi membrii personalului civil american de pe teritoriul bazei se vor supune legilor României, în cazul unei încălcări a legii de către un militar american aplicându-se acordurile încheiate deja între România şi SUA în acest sens, adică NATO SOFA şi SOFA bilateral.
Totodată, este prevăzut în document că toate clădirile, inclusiv cele construite, utilizate, modificate sau îmbunătăţite de forţele SUA sunt proprietatea României.
Sistemul, utilizat doar pentru legitimă apărare
 
Este asigurat şi un plafon al forţelor SUA care vor putea fi desfăşurate în bază (500 de persoane, atât pentru militari, cât şi pentru componenta civilă), dar este şi o menţiune că numărul de membri ai forţelor SUA desfăşuraţi în bază în mod obişnuit va fi de aproximativ 150 de persoane.
 
Se prevede că sistemul va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare.
În privinţa costurilor, acordul prevede că partea americană va suporta integral toate cheltuielile pentru transportul, construcţia, întreţinerea şi operarea elementelor sistemului, precum şi pentru utilităţi sau telecomunicaţii, iar partea română va suporta doar cheltuielile pentru facilităţile aflate sub comandă românească sau folosite în mod exclusiv sau principal de autorităţile române, precum şi taxele locale în legătură cu baza.
Potrivit oficialilor americani, cheltuielile suportate de SUA pentru operaţionalizarea bazei se vor ridica la 400 de milioane de dolari, iar cheltuielile anuale de funcţionare vor fi de circa 40 milioane de dolari.
Textul prevede că acordul va fi încheiat pe o perioadă nedeterminată şi va intra în vigoare la data ultimei notificări privind îndeplinirea, de către fiecare parte, a procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a acordului. Fiind încheiat la nivel de stat, acordul va fi supus ratificării Parlamentului României, conform şi legii 590/2003 privind tratatele. Se prevede că modificarea acordului se poate face în conformitate cu aceeaşi procedură prevăzută pentru intrarea în vigoare.
Acordul cuprinde o fotografie aeriană a bazei de la Deveselu
 
În acord mai sunt menţionate şi componentele sistemului de apărare care vor fi instalate în bază – un sistem de lansare, un sistem de comandă şi control, un sistem radar (doar pentru controlul tirului interceptorilor, sistemele radar pentru detectarea rachetelor ostile nefiind amplasate în România), un sistem de comunicaţii, infrastructură de utilităţi, infrastructură de securitate, infrastructură de depozitare şi distribuire a combustibililor, echipament şi infrastructură aferentă misiunii. Este prevăzută şi obligaţia SUA de a raporta în scris României, în momentul amplasării şi ulterior, la fiecare şase luni, descrierea elementelor sistemului şi orice modificări ale acestora.
Acordul cuprinde o singură anexă, o fotografie aeriană a bazei de la Deveselu, potrivit Ministerului Afacerilor Externe
Acordul poate fi amendat prin acordul scris al părţilor. ”Prezentul Acord poate fi denunţat în orice moment de către oricare dintre părţi printr-o notificare scrisă transmisă celeilalte părţi care-şi va produce efectele în termen de 2 ani de la data comunicării acesteia”, mai prevede documentul.