„Astăzi vom adopta ordonanţa de urgenţă referitoare la parteneriatul public-privat. Prin această ordonanţă de urgenţă vrem să eliminăm blocajele, dar şi să creştem capacitatea de investiţii în România. Nu a fost niciodată în România o lege a parteneriatului public-privat care să aibă succes. Este, în primul rând, vorba de o deblocare a legislaţiei, este vorba de o comprimare a termenelor de atribuire a contractelor pe baza unui studiu de fundamentare prin care se face selecţia partenerilor privaţi”, a precizat Dăncilă, în deschiderea şedinţei de Guvern.

Printre elemente principale ale parteneriatului public-privat se află durata de cel puțin 5 ani a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil, finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice sau distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.

Potrivit premierului, prin noul act normativ se au în vedere o serie de măsuri care vizează şi administraţiile locale.

„În administraţia publică locală s-au eliminat toate avizele ex-ante, astfel încât pe baza hotărârilor luate în consiliul judeţean sau în consiliul local să poată trece direct (…) perioada de contractare cu parteneriatul public-privat. De asemenea, introducem pentru prima dată, pe lângă construcţia de bunuri, şi operarea de servicii, ceea ce este o premieră în România. În acelaşi timp, excludem normele de aplicare, legea este clară, se poate aplica în mod direct. Totuşi, pentru o bună înţelegere a legii, se va elibera un ghid de bune practici, care nu este obligatoriu, dar care poate fi folosit ca un îndrumar”, a susţinut Dăncilă.

Cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor dintr-un contract de parteneriat public – privat reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile şi contribuţia naţională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăși 25% din valoarea totală a investiției.

 

De asemenea, actul normativ prevede constituirea, în termen de 1 an, a unui Fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice. Acest Fond special va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții, prevăzute de legea specială de înființare a respectivului fond special. 

 

Mall în gară, trenuri de mare viteză, zgârie-nori şi un London Eye românesc, sunt doar câteva „vise“ desenate de arhitecţi condamnate să rămână pe hârtie de incapacitatea autorităţilor de a încheia parteneriate public-private.

În România, parteneriatele dintre stat şi mediul privat sunt aproape inexistente, în ciuda iniţiativelor.

Ansamblul urbanistic Palas Iaşi este cel mai mare proiect imobiliar comercial realizat într-o astfel de colaborare. Antreprenorul ieşean Iulian Dascălu a concesionat de la primărie terenul de 12 hectare aflat la baza Palatului Culturii din centrul Iaşiului în schimbul obligaţiei de a achita 25% din profitul net al complexului în conturile administraţiei locale. Construcţia Palas Iaşi nu a fost lipsită de controverse, legate, în principal, de modul în care a fost acordată această concesiune. Investitorul a plasat 260 mil. euro în acest proiect, însă la patru ani de la inaugurarea lui încă este pe pierdere cu majoritatea firmelor implicate în dezvoltare.

În ciuda riscului reprezentat de denunţarea condiţiilor contractuale la schimbarea primarilor, care a îndepărtat mulţi investitori de acest tip de proiecte, mediul privat continuă să înainteze propuneri autorităţilor statului. Un exemplu este cel al integrării Gării în Nord într-un ansamblu urbanistic cu mall, clădiri de birouri, cartier de locuinţe şi spaţii culturale.

CITIŢI ŞI Marile proiecte care ar schimba România, înţepenite de incompetenţă

Te-ar putea interesa și: