"Riscul de ţară nu depinde exclusiv de indicatorii macroeconomici. El înglobează multe imponderabile cum ar fi respectul de care se bucură societatea, principii fundamentale ale statului de drept şi ale economiei de piaţă. Prin urmare, este de aşteptat ca o astfel de evaluare să fie negativ influenţată de măsuri care subminează disciplina contractuală, disciplina de plată, disciplina financiară, disciplinele esenţiale după care funcţionează economia de piaţă şi care pun sub semnul întrebării echilibrele macroeconomice obţinut cu eforturi substanţiale", a explicat marţi guvernatorul BNR în cadrul unei conferinţe referitoare la riscul de ţară. 

El a făcut referire, în acest context, la iniţiativele legislative cu impact asupra sistemului financiar, cum ar fi Legea privind darea în plată şi Legea conversiei creditelor în franci elveţieni. 

Potrivit guvernatorului, legătura dintre rating şi costurile de finanţare ale statului şi ale tuturor întreprinderilor este prea puţin cunoscută de către public. 

"În mod cert, instituţii precum cele organizatoare ale conferinţei de astăzi sunt bine poziţionate pentru a aduce în atenţia opiniei publice aceste amănunte. Un 0,1 – 0,2 puncte procentuale la costul de finanţare al României înseamnă zeci şi sute de milioane de euro economisiţi sau plătiţi în plus. Depinde numai de anumite istituţii ale statului, dar şi de oamenii pieţei a face conştient consumatorul român, şi pe cel care se bucură de un avantaj de moment, de costurile asociate unor demersuri populiste", a subliniat guvernatorul BNR. 

Şeful băncii centrale a menţionat că este important ca mesajele referitoare la stabilitate financiară, sustenabilitate economică, să ajungă la publicul larg. "Este important ca mesajele să treacă dincolo de cercul restrâns al experţilor. Discutăm aici (în conferinţe -n.r.) şi pe alte canale media este vorba de altceva. Este o problemă de rating: ce îi preocupă pe oamenii din această ţară. Nu este uşor să treci sticla cu lucruri care sunt plicticoase pentru populaţie. Nu putem să acuzăm la infinit lipsa educaţiei financiare pentru că ne acuzăm pe noi, dacă nu putem să spargem acest cerc vicios", a mai spus Isărescu. 

El a reiterat faptul că România se află în cea mai bună situaţie macroeconomică din ultimii 26 de ani, însă şi riscurile sunt numeroase şi mari. 

"Suntem într-o situaţie macroeconomică foarte bună. Niciodată în 26 de ani nu am fost într-o situaţie atât de bună, dar nu au existat nici atâtea riscuri. Şi nu este vorba de riscuri mici, ci de riscuri mari. Am mai trăit populisme şi în anii 90, dar atunci eram jos. Când cazi de sus, riscul este mai mare", a mai spus guvernatorul BNR. 

În aceste condiţii, reprezentantul Băncii Naţionale consideră că prioritare sunt protejarea echilibrelor macroeconomice "ca pe ochii din cap", pentru că orice ajustare ulterioară este dureroasă, stimularea potenţialului de creştere economică, prin reforme structurale, şi menţinerea stabilităţii financiare. 

"Mecanismul financiar este extrem de complicat, de delicat, poate fi perturbat foarte rapid. Prin acest mecanism, economisirile se duc în investiţii. Dacă cei care economisesc nu au încredere să îşi pună banii acolo unde trebuie, iar banii lor nu se duc unde trebuie (nu funcţionează -n.r.). Nu s-a descoperit alternativă la acest mecanism", a explicat Isărescu. 

Potrivit acestuia, s-a încercat o alternativă în economia de comandă, însă acel sistem s-a prăbuşit. "Într-o economie de piaţă, mecanismul prin care economisirile se duc spre investiţii este vital şi se bazează pe încrederea ambelor părţi", a adăugat guvernatorul BNR. 

Pe de altă parte, Mugur Isărescu a reamintit şi îndemnul pe care l-a adresat deseori băncilor de a renunţa la aroganţă şi a negocia cu clienţii pentru a împărţi povara creditării. "Negocierea este la baza funcţionării economiei de piaţă, în Uniunea Europeană, pentru că aici trăim. România a fost şi este un partener loial proiectului european şi asta nu trebuie să uităm", a subliniat Isărescu.