"Istoria recentă ne demonstrează că reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% (începând cu 1 ianuarie 2016) se reflectă într-o accelerare masivă a distribuirii profiturilor către plata dividendelor. Estimez că nivelul dividendelor plătite aferente exerciţiului financiare 2016 a fost de 43 miliarde de lei, reprezentând un procent de distribuire de 85% din profiturile obţinute în ultimul an, şi aproximativ 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor",susţine Iancu Guda. 

Acesta menţionează că, observând zilnic dinamica din mediul de afaceri şi reacţia firmelor, majoritatea acestora au distribuit dividendele respective în perioada în care exista o anumita incertitudine cu privire la dimensiunea impozitului aferent în anul următor (2017) sau pe termen mediu-lung. 

"Deşi există incertitudini privind evoluţia viitoare a impozitului pe dividend, scenariul diminuării acestuia poate accelera decapitalizarea companiilor şi îndatorarea acestora, fie de la acţionari (care vor împrumuta înapoi companiei dividendul încasat), furnizori sau instituţii de credit. În orice caz, orice distribuire a dividendelor ar trebui realizată respectând principiul maturităţii scadenţelor: investiţiile pe termen lung / scurt trebuie finanţate prin resurse financiare pe termen lung / scurt. Orice comportament de distribuire a dividendelor prin resurse financiare atrase pe termen scurt (ex: amânarea la plată a furnizorilor sau a contribuţiilor fiscale), este foarte vizibil şi va fi taxat imediat de către creditori, prin înăsprirea condiţiilor de finanţare bancară (dobânzile percepute vor creşte şi clauzele contractuale impuse vor fi mai dure) sau comercială (condiţiile tranzacţiilor comerciale se vor înrăutăţi, prin reducerea limitei de credit comercial sau a termenului de plată). În concluzie, chiar dacă distribuirea dividendelor este justificată de contextul fiscal, o plată accelerată a acestora către acţionari se poate întoarce ca un bumerang împotriva firmei subiect, şi poate însemna începutul sfârşitului pentru aceasta", afirmă Guda. 

Acesta susţine că este necesară verificarea detaliată a motivelor pentru care companiile înregistrează pierderi pentru trei exerciţii financiare consecutive, nu desfăşoară nici o activitate, care sunt condiţiile privind finanţarea de la entităţile afiliate, precum şi obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social şi completarea pierderilor neacoperite. 

"Motivul este simplu: pentru ca toate aceste practici au devenit un fenomen generalizat şi trebuie reglementate mai bine. Romania a devenit campioana regională a firmelor fără activitate, în condiţiile în care 1 din 4 companii sunt 'în funcţiune' dar au venituri zero, cel mai mare procent din Europa Centrala şi de Est. Aceasta reflectă mentalitatea start-upurilor româneşti, care se rezumă la tatonarea unor idei de afaceri foarte generale, modest documentate, utilizând 'banii altora' (datorii comerciale ca şi principala sursă de finanţare). Simulăm antreprenoriatul, şi, atunci când ne dăm seama că este greu, că cere prea multe sacrificii, nu ne pricepem, sau sunt foarte mulţi factori care nu au fost luaţi în considerare, lăsăm compania aşa cum este … fără activitate!", spune Guda. 

Potrivit acestuia, 45% dintre companiile care activează în România înregistrează capitaluri proprii negative. 

"Teoretic, din punct de vedere economic, acestea nu au cum să supravieţuiască! Practic, majoritatea acestor companii trăiesc foarte bine, prin amânarea facturilor la plată către furnizori, finanţarea de la entităţile afiliate sau restructurarea finanţărilor obţinute. Evident, aceste practici nu sunt nici sănătoase, nici normale, într-o economie dezvoltată, şi trebuie reglementate mai bine", precizează Iancu Guda. 

Conform studiului, tratamentul aplicat acestor companii ar trebui cântărit cu mare atenţie fiind vorba despre capitaluri proprii negative în valoare cumulată de aproximativ 153 miliarde de lei şi aproape 711.000 de salariaţi care lucrează la aceste companii şi plătesc contribuţii sociale, respectiv 18% din totalul angajaţilor din mediul de afaceri. 

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: