Actuali membrii ai conducerii ASF, directori din Autoritate sau din societăți aflate sub um­brela ei, precum și un fost ministru se agită zilele acestea pentru a își asigura un post de conducere în viitoarea structură a Autorității de Supraveghere Financiară.

Cheia se află la Partidul Social Democrat, care controlează Guvernul și cea mai mare parte a Parlamentului și care va decide, practic, cine va fi șef peste piața asigurărilor, peste cea a pensiilor private și peste Bursă. Pe lângă influența PSD, un alt lucru cert este că Mișu Negrițoiu nu își va duce la capăt mandatul de președinte. Acest fapt ne-a fost confirmat de către Viorel Arcaș, senatorul PSD care se va ocupa de coordonarea procedurilor de demitere a lui Negrițoiu.

 Potrivit acestuia,  lucrurile se vor repune în mișcare în luna februarie a acestui an și ar putea curge destul de rapid, astfel încât până la jumătatea lui martie, ASF să aibă o nouă conducere. În consiliul instituției, dacă politicienii nu vor decide să demită și pe altcineva, vor rămâne două locuri vacante: cel de președinte și cel de vicepreședinte pentru sectorul asigurărilor.

Vin tot foștii sau ai noștri

Interesat de funcția cea mai înaltă ar fi, spun sursele Capital, unul dintre membrii actuali, Mircea Ursache, vicepreședintele pentru piața de capital.  Spre deosebire de alte ocazii, Ursache nu a mai fost la fel de vocal în ceea ce privește intențiile sale. El nu a putut fi contactat pentru declarații. Mircea Ursache este un fost membru al PSD și vechi apropiat al partidului de guvernământ, cu multe conexiuni la nivel înalt. PSD l-a mai propulsat pe Ursache și în alte poziții importante, cum ar fi cea de președinte al fostei Autorități pentru Valorificarea Activelor Statului.

Ursache a fost cel mai vocal contestatar al lui Mişu Negrițoiu. El a fost singurul din consiliu care s-a opus trimiterii în faliment a societății Astra Asigurări și unul dintre cei doi care s-au opus falimentului Carpatica Asig.

Nu a avut câștig de cauză în niciuna dintre situații și, mai mult, în acest moment, numele său este amintit în dosarul fostului deputat Adrian Gurzău, acuzat că a traficat influență în favoarea Carpatica Asig. Gurzău a încheiat și un acord de recunoaștere cu DNA, în care dă detalii despre acțiunile pe care le-a întreprins. Din câte se știe, el a intervenit pe lângă doi dintre membri consiliului ASF. În acest dosar au fost audiați și Mircea Ursache și Cornel Coca Constantinescu, ultimulocupând funcţia de  prim vicepreședinte al ASF.

Constantinescu ar putea, de asemenea, să fie o variantă pentru funcția de președinte, el având o relație bună, spun sursele Capital, cu oameni din Banca Națională, instituție care a avut un cuvânt de spus și la numirea lui Negrițoiu. Prim vicepreșdintele ASF ar prefera, însă, o variantă de interimat. Adică să preia funcția ca interimar până în 2018, când expiră mandatul tuturor mebrilor actualului consiliu.

Varianta „externă“, vehiculată intens încă de acum câteva luni, este numirea lui Cristian Roșu, directorul Fondului de Garantare a Asiguraților. Șansele lui Roșu sunt, totuși, mai mici decât cele ale lui Ursache, jucătorii din piață nesusţinându-l.  

Sunt șanse mari ca Roșu să fie viitorul vicepreședinte pe asigurări. Directorul FGA ar avea susținere mai mare din piața asigurărilor, pentru oricare post ar candida, în măsura în care piața contează într-o procedură aproape exclusiv politică. Același post ar fi râvnit de și Daniel Chițoiu, fost ministru de finanțe și lider informal al ALDE, aliatul PSD în Parlament şi în Guvern. Soția lui Chițoiu a fost condamnată în primă instanță într-un dosar în care este acuzată că ar fi favorizat aceeași societate, Carpatica Asig. Dacă în urma negocierilor politice postul va reveni ALDE, atunci Chițoiu îl va ocupa cu siguranță.

Numiri eminamente politice

Procedura de numire a membrilor ASF este una aproape exclusiv politică. Sin­gurele criterii non politice sunt reperezentate de experiența candidatului (nu neapărat  în domeniul de care se va ocupa) și de compatibilitatea sa cu acest post, în sensul în care nu trebuie să fi fost condamnat penal sau să aibă rude în Parlament ori Guvern.

În rest, depinde de capacitatea de convingere a candidatului în cadrul partidelor parlamentare. Deciziile privind nu­mirile se iau în forurile restrânse ale partidelor pentru ca apoi numele să fie propuse în comisiile specializate și apoi votate în plen. Numărul de candidați propuși de fiecarea partid este rezultatul unei negocieri politice în funcție de numărul de parlamentari. În situația de față, cum PSD cu ALDE au majoritate absolută, este posibil ca celelalte partide să nu apuce nici măcar un post în consiliul de administraţie al ASF.