Bărbatul de la poartă îți ia biletele și, cu o mișcare subtilă, le ascunde în palmă, prefăcându-se că le rupe. Cel mai probabil, hârtiile pe care i le-ai dat vor ajunge din nou la casă, unde vor fi vândute iar. La 13 lei intrarea pentru adulți și 6,5 lei pentru copii, este o afacere mai mult decât profitabilă. Asta ar putea explica și de ce grădina zoologică din București și-a bugetat pentru 2011 venituri proprii doar de un milion de lei. Adică, făcând o medie, mizează pe circa 100.000 de vizitatori plătitori anual, tot atât ca Zoo Târgu-Mureș.
Dincolo de asta, progresele se văd – cuștile sunt mai spațioase, mai luminoase și mai atrăgătoare decât acum câțiva ani, investițiile din ultima vreme făcându-se simțite. O mare problemă o reprezintă spațiul limitat al grădinii din Băneasa – înghesuită la propriu între vile, singura ei salvare pare a fi mutarea. Deși se discută de asta de ani buni, autoritățile nu au luat, încă, nicio decizie.
Grădina Zoologică din Brașov nu are probleme cu spațiul. Aflată într-un proces de modernizare de 30 de milioane de lei (75% de la Ministerul Mediului, 25% de la bugetul local), care va schimba total, până cel mai târziu în 2013, configurația parcului și condițiile de care beneficiază animalele, instituția s-ar putea extinde în viitor în pădurile din vecinătate, care aparțin tot de primărie, spune directorul Dumitru Daneș.
„Vom vedea atunci. La finalizarea modernizării rămân patru spații libere, pe care le vom popula cu specii noi, alese la momentul oportun, iar dacă vom observa că mai avem nevoie de teren, vom cere“, explică el.
Între două primării
Și la Zoo Călărași se investește, dar sumele sunt considerabil mai mici. „S-a construit un Aquaterrarium cu circa 200.000 de lei și există un proiect pentru crearea, cu fonduri europene, a unei grădini botanice în incintă“, explică diectorul Cristian Tatavura, fiul celui care a fondat, în urmă cu mai bine de 30 de ani, instituția de pe malul Dunării. Potrivit acestuia, grădina are un buget de circa un milion de lei pe an, din care cam 20% din venituri proprii, restul banilor venind de la consiliul local.
Nu la fel de bine stau lucrurile la Ploiești. „Grădina zoologică și parcul în care se află ea (Constantin Stere) aparțin de Primăria Ploiești, dar terenul este al Primăriei Bucov și este în litigiu. Așa că nu ni se eliberează autorizație de construcție pentru reabilitare“, explică directorul Cătălin Vlad. Cu toate acestea, au mai fost efectuate unele lucrări pentru îmbunătățirea condițiilor, iar acum se investește cam un milion de euro în reabilitarea aleilor.
„Nu știm exact ce doresc cei de la Bucov. Bugetul parcului este mai mare ca al comunei, așa că nu și-ar permite să le administreze“, arată directorul. Este vorba de două milioane de euro anual (unde intră și grădina zoologică, și spațiile de agrement, și adăpostul pentru animale fără stăpân), din care veniturile proprii reprezintă puțin peste 100.000 de euro. În ciuda problemelor de ordin juridic, Grădina Zoologică din Ploiești pregătește un proiect de reabilitare (finanțat de Ministerul Mediului și de autoritățile locale) în valoare de circa patru milioane de euro. Când și cum va fi pus acesta în aplicare rămâne deocamdată o necunoscută. Sume de ordinul milioanelor au fost alocate din fondurile publice și pentru modernizarea parcurilor zoo din Bârlad, Târgu-Mureș, Oradea, Pitești, Sibiu ori Hunedoara.
Tigrul din spatele casei
Dacă la noi grădinile zoologice rămân, în marea lor majoritate, găuri negre pentru bugetele locale, în alte părți lucrurile stau cu totul altfel. Zoo Londra, de exemplu, se autofinanțează în totalitate, iar la Viena grădina zoologică obține profituri de ordinul sutelor de mii de euro anual. Alte instituții folosesc marketingul pentru a atrage mai mulți vizitatori. În 2007, de exemplu, celebrul urs polar Knut a adus încasări suplimentare de peste cinci milioane de euro pentru Zoo Berlin.
Deocamdată, în România, parcurile zoologice care să se finanțeze singure sau, și mai mult, să fie și profitabile sunt un vis frumos. La Ilișești, în Suceava, funcționează de câțiva ani, în grădina unui localnic, una dintre puținele colecții de animale private din țară. „Este foarte greu, pasiunea costă“, spune inițiatorul și patronul Dorin Șoimaru. Totul a început în 2004, cu doi lei abandonați într-o seră părăsită din zonă, pe care bărbatul i-a salvat practic de la moarte. S-au adăugat, cu timpul, tigri, reptile, păsări, maimuțe și erbivore. „În total, avem peste 500 de animale. Cu hrana lor ne descurcăm, ne mai donează diverse persoane ori instituții. Altele sunt cheltuielile la care facem față cu dificultate: facturile la electricitate sau gunoi“, dezvăluie Șoimaru.
Omul de afaceri spune că mai are probleme cu spațiul disponibil. „O bună parte din erbivore le-am dat în custodie la diverse grădini zoologice din țară. Tot așa, când avem surplus la o anumită specie, le împrumutăm, facem schimburi sau, uneori, le vindem“, arată el. Șoimaru spune că a avut discuții cu autorități locale din diverse zone, pentru a folosi colecția sa de animale la înființarea unei grădini zoologice pe un spațiu mult mai mare. „La Gura Humorului, mi se pune la dispoziție terenul, însă trebuie să investesc eu în amenajări, bani pe care nu-i am. Și la Iași am discutat pentru un parteneriat public-privat. Din păcate, două terenuri pe care mi le pot oferi autoritățile sunt, deocamdată, în litigiu“, arată acesta, spunând că, cel puțin pentru moment, nu poate decât să meargă înainte, încurajat puțin și de o ușoară creștere a numărului de vizitatori în 2011.
Privații investesc, statul închide
În afara bucovineanului Șoimaru, mai există câțiva antreprenori care au mizat pe interesul pe care îl stârnesc animalele în special în rândul copiilor. Familiile Petcu și Manea au deschis, în 2009, la marginea orașului Pantelimon (adică la numai câțiva kilometri de Capitală), Ferma Animalelor – un loc în care, în schimbul a șase lei de persoană în timpul săptămânii sau a 7,5 lei în weekend, vizitatorii pot vedea, hrăni și chiar atinge oi, capre, vaci, purcei, cai, măgari, rațe, gâște, iepuri ori găini. Tot în Pantelimon copiii pot călări ponei, o altă sursă de venituri fiind reprezentată de găzduirea unor petreceri pentru cei mici.
„Noi am pornit de la conceptul de «petting zoo» – o grădină zoologică cu animale blânde, cu care copiii pot interacționa“, spune Andreea Manea, administratorul fermei. „Pot spune că, în ciuda faptului că nu am apelat la o promovare agresivă, ne merge bine. În această toamnă, până la închidere (căci între 1 decembrie și 1 martie ferma nu funcționează), sperăm să avem cam 1.500 de vizitatori pe weekend“, spune ea.
Acestora li se adaugă grupurile de copii care vin cu școala sau cu grădinița – circa 15.000 în cei doi ani de funcționare. O dovadă că afacerea este pe calea cea bună este faptul că, de la inaugurare, ferma s-a mărit (apărând, printre altele, struți și bivoli, dar și locuri de joacă ori un restaurant) și că extinderea va continua și la anul.
Un loc similar este Corbu Zoo Park, situat la câteva minute distanță de stațiunea Mamaia. Deschisă tot în 2009, minigrădina zoologică de aici deține o colecție destul de bogată de păsări acvatice, dar și păuni, fazani, găini și porumbei de rasă, oi Quessant, capre pitice ori iepuri. În celălalt colț al țării, în Timiș, la Băile Calacea, Aqva SRL administrează o grădină zoologică cu aproape 100 de animale din 14 specii, printre care cerbi lopătari și comuni, căprioare, iepuri, fazani ori păuni.
Cert este că astfel de inițiative nu pot face față, deocamdată, numărului mare de grădini zoologice care s-au închis în ultimii ani în România. Pentru că autoritățile care le finanțau nu au mai avut bani sau pentru că nu respectau normele UE, și o modernizare ar fi costat prea mult, au fost desființate, printre altele, parcurile zoo din Bacău, Buhuși, Slatina, Roman ori Baia Mare (cel din urmă cel puțin pe hârtie). Uneori, s-a ajuns și la scandaluri. La Oradea, de pildă, s-a constatat, odată cu închiderea temporară a grădinii, că lipseau 150 de animale.
