Potrivit surselor citate de AFP, Guvernul german intenţionează să împrumute 17,2 miliarde de euro anul viitor, reducând, pentru prima dată după 2019, nivelul împrumuturilor.
Astfel, Germania va putea să respecte, din nou, aşa-numita „frână a datoriilor„, care a fost suspendată de Parlament între 2020 şi 2022 pentru a permite cheltuieli suplimentare.
În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, ‘debt break’, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut.
Noul proiect de buget prevede cheltuieli mult mai mari decât cel precedent
Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.
Proiectul de buget 2023, care urmează să fie prezentat vineri în consiliul de miniştrii, prevede cheltuieli mai mari cu aproape 10 miliarde de euro faţă de varianta din luna aprilie, pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina.
„În pofida unei creşteri considerabile a cheltuielilor, respectarea frânei datoriilor va fi asigurată”, susţin sursele citate de AFP.
Conform acestora, bugetul federal va profita de pe urma încetării a numeroase cheltuieli care au legătură cu pandemia de coronavirus dar şi de venituri fiscale mai importante.
Germania, afectată de războiul din Ucraina
După ce a fost mult timp campioană a rigorii bugetare, Germania a fost nevoită să suspende „frâna datoriilor”, între 2020 şi 2022, pentru a permite cheltuieli suplimentare în contextul pandemiei.
Cu toate acestea, acordul care a dat naştere la coaliţia guvernamentală actuală, convenit de liberali, social democraţi şi verzi la finele lui 2021, prevede revenirea la rigoare bugetară din 2023.
Însă în pofida revenirii la rigoarea bugetară, războiul din Ucraina obligă Guvernul de la Berlin să crească semnificativ anumite cheltuieli.
Gospodăriile şi companiile suferă de pe urma creşterii explozive a preţurilor la energie dar şi a problemelor cu livrările, ceea ce provoacă o inflaţie galopantă. Scăderea impozitelor pentru a susţine populaţia în contextul creşterii preţurilor ar putea să coste bugetul statului aproximativ 7,7 miliarde de euro.
Totodată, Berlinul a trebuit să cheltuiască miliarde de euro pentru a-şi diversifica aprovizionarea cu energie, astfel încât să depindă mai puţin de Rusia, şi în paralel să susţină financiar anumite companii.
