FSLI cere ca peste 10% din bugetul PNRR să fie direcţionat către educaţie

FSLI cere ca peste 10% din bugetul PNRR să fie direcţionat către educaţie

Sursa foto: INQUAM Photos/Alex Nicodim

Publicat de Valentina Drăgoi la 9 februarie 2021, 19:09

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ cere mai mulți bani pentru educație. Mai exact, FSLI este de părere că Guvernul ar trebui să solicite ca peste 10% din bugetul PNRR să fie direcţionat către educaţie.

FSLI ia atitudine în contextul în care și elevii au avut de suferit în timpul pandemiei de coronavirus și nu numai.

În acest context, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susține că peste 10% din bugetul de aproape 30 de miliarde de euro alocat Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar trebui să se îndrepte către educaţie, în condiţiile în care sistemul de învăţământ din România este subfinanţat cronic şi s-a lovit de un dezinteres din partea tuturor guvernelor care s-au succedat în ultimii 30 de ani la conducerea ţării.

Potrivit unui comunicat de presă, foarte multe clădiri în care funcționează unitățile didcatice nu au autorizație de la ISU. De asemenea, zeci de unități de învățământ nu au căldăura, iar sute de autobuze școlare sunt defecte și nu  pot aduce elevii la cursuri.

FSLI a mai precizat că acestea sunt doar o parte din cifrele care arată problemele cu care se confruntă sistemul de învățământ din România.

„4.000 de clădiri, dintr-un total de peste 25.000 în care funcţionează unităţi didactice, fără autorizaţie de la ISU, 14 unităţi de învăţământ fără căldură în toiul iernii, 538 de microbuze şcolare defecte şi peste 11 mii de unităţi şcolare care nu au pază şi protecţie, sunt date anunţate recent de ministrul de Interne. Acestea sunt o parte a cifrelor care atestă subfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ din România, dar şi dezinteresul faţă de acest sistem din partea guvernelor care s-au succedat în ultimii 30 de ani la conducerea ţării.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a atras anual atenţia asupra dezastrului din educaţie, generat de subfinanţare, şi a cerut în nenumărate rânduri ca Executivul să aloce fondurile necesare prin care elevii şi cadrele didactice să beneficieze de condiţii decente în unităţile de învăţământ. Aceste cifre, pe care le-a făcut publice ministrul de Interne, Lucian Bode, nu trebuie să fie o surpriză pentru nimeni, pentru că ele se rostogolesc de la un an şcolar la altul. Le atragem şi acum atenţia membrilor Executivului, dar şi parlamentarilor României asupra realităţii sistemului de educaţie, care reprezintă un tablou mult mai sumbru, decât reiese din aceste date”, se arată în comunicat.

FSLI vrea condiții mai bune pentru elevi

Totodată, potrivit sursei citate, sunt peste 800 de şcoli cu toalete în curte sau fără apă curentă şi sistem de canalizare, unităţi de învăţământ care funcţionează în clădiri care nu au mai fost reabilitate de ani întregi sau care au laboratoare de fizică, informatică ori chimie în care dotările sunt zero sau nu au conexiune la internet, grădiniţe care folosesc mobilier şcolar vechi sau care nu au materiale didactice moderne şi biblioteci şcolare, care nu au mai primit fonduri noi de carte de ani de zile.

„Adăugăm aici şi insuficienţa personalului nedidactic sau didactic auxiliar în multe dintre şcoli sau suprapopularea claselor unde sunt chiar şi peste 35 de elevi”, spune FSLI.

În același timp, sindicatele din învăţământ au subliniat că investiţiile în educaţie nu sunt un moft, ci sunt obligatorii în multe dintre şcoli. Ele au mai precizat că se pot întâmpla tragedii în cazul în care Guvernul nu ia atitudine.

„Investiţiile în educaţie nu sunt un moft, sunt obligatorii în multe dintre şcoli. Vă închipuiţi ce înseamnă lipsa autorizaţiei ISU, în condiţiile în care am asistat la tragedii în spitale care erau în aceeaşi situaţie? Sau cât de periculoase sunt microbuzele şcolare fără sistem de frânare sau cu alte defecţiuni tehnice? Trebuie să apară tragedii şi în sistemul de educaţie, pentru ca lucrurile să fie luate în serios? Cine poartă responsabilitatea aceasta pe umeri, pentru că acum nu vedem decât acţiuni demonstrative – publicăm cifre, ne fălim că facem analize şi rapoarte, ieşim în faţa presei şi apoi anunţăm că bugetul nu permite în niciun an investiţii în acest sector de activitate”, atrag atenţia sindicaliştii.

În ceea ce privește soluția, FSLI precizează că există surse alternative pentru investiţiile în educaţie, cum este PNRR, iar un procent de peste 10% din cei aproximativ 30 de miliarde de euro ar fi suficient pentru a elimina o parte din problemele sistemului de învățământ.

„Există şi surse alternative pentru a se face investiţii în educaţie, în afara bugetului de stat, aşa cum este PNRR, care are un buget de aproximativ 30 de miliarde de euro. Un guvern interesat de soarta învăţământului ar trebui să solicite ca peste 10% din această sumă să fie direcţionată către educaţie şi nu 3%, cât a propus Guvernul Orban. Datele anunţate de ministrul de Interne vin în momentul când este creionat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul acesta, iar neoficial se vorbeşte despre faptul că educaţia ar urma să primească aproximativ 2,5% din PIB de la bugetul de stat.

Un asemenea buget ar îndepărta România de ţările membre ale UE, ţări unde se alocă, în medie, aproximativ 5% din PIB pentru educaţie şi ar consolida drumul ‘glorios’ al României către lumea a treia!”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hăncescu.

Sursa foto: INQUAM Photos/Alex Nicodim

Informații articol
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.