FMI revizuiește în scădere estimările privind creșterea economică a României

Estimările de creștere economică în România au fost revizuite în scădere de Fondul Monetar Internațional (FMI). În ceea ce privește inflația, estimările arată o creștere medie anuală de 6% pentru 2024.

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei României

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești pentru acest an, conform cel mai recent raport „World Economic Outlook”. Prognozele indică o creștere a PIB-ului de la 3,8% cât se estima în octombrie, la 2,8%.

După un avans de 2,1% în 2023, economia României ar urma să înregistreze o creștere de 2,8% în 2024 și să accelereze la 3,6% în 2025. În raportul anterior, FMI estima un avans de 3,8% pentru anul 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează o creștere medie anuală de 6% pentru 2024 și de 4% pentru 2025, față de 10,4% în 2023. Estimarea anterioară a inflației pentru 2024 era de 5,8%.

FMI se așteaptă ca deficitul de cont curent al României să rămână la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul din 2023 și cu previziunea anterioară pentru acest an. Pentru 2025, instituția financiară internațională prevede o ușoară reducere a deficitului la 6,8% din PIB.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și de 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Creștere de 3,2% estimată la nivel global

La nivel global, creșterea economică, estimată la 3,2% în 2023, ar urma să continue în același ritm și în 2024 și 2025, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas economistul șef al FMI, într-o conferință de presă susținută marți, 16 aprilie, la Washington.

Cu toate acestea, proiecția pentru creșterea globală în 2024 și 2025 este sub media anuală istorică (2000-19) de 3,8%, reflectând politicile monetare restrictive și retragerea sprijinului fiscal, precum și creșterea scăzută a productivității subiacente.

„Activitatea economică dă dovadă de o rezistență surprinzătoare, inflația revenind la țintă. În pofida majorărilor semnificative ale băncilor centrale, menite să restabilească stabilitatea prețurilor, economia mondială a înregistrat o creștere constantă, susținută de evoluția favorabilă a ofertei. Se preconizează că această creștere globală, estimată la 3,2% în 2023, va continua în același ritm atât în 2024, cât și în 2025. Între timp, se preconizează că inflația globală va scădea de la o medie anuală de 6,8% în 2023 la 5,9% în 2024 și la 4,5% în 2025”, a declarat Gourinchas.

Având în vedere că presiunile inflaționiste s-au diminuat mai rapid decât se așteptau multe țări, riscurile la adresa perspectivelor inflaționiste sunt acum, de asemenea, în general echilibrate, a mai spus economistul șef al FMI.

„Prioritatea este să ne asigurăm că inflația converge fără probleme către nivelurile noastre țintă. (…) În același timp, trebuie să se acorde acum o atenție sporită reconstituirii amortizoarelor fiscale pentru a se proteja împotriva șocurilor viitoare, pentru a face loc pentru investițiile prioritare și pentru a asigura sustenabilitatea datoriei.

De asemenea, intensificarea reformelor de consolidare a ofertei ar facilita reducerea inflației și a datoriei și ar permite economiilor să își majoreze creșterea spre medii mai ridicate decât cele de dinaintea pandemiei. În cele din urmă, cooperarea multilaterală ar trebui consolidată pentru a progresa în ceea ce privește obiectivele comune, cum ar fi schimbările climatice, și pentru a atenua costurile fragmentării geoeconomice”, a explicat Gourinchas.