FMI susţine eforturile autorităţilor de a promova o legislaţie în domeniu, dar suntem profund îngrijoraţi că adoptarea legii insolvenţei fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea asociaţiilor implicate, ar putea să nu îşi atingă obiectivele. Dacă nu este planificată cu atenţie, bine structurată şi bine implementată, o astfel de lege poate avea un impact negativ pe piaţa financiară', se arată într-o scrisoare a FMI transmisă ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, şi preşedintelui Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă.



FMI sfătuieşte autorităţile să înceapă adoptarea legii insolvenţei numai după un studiu de impact şi după consultarea instituţiilor de profil, 

scrie Agerpres.



'Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa ţărilor, mai ales a ţărilor din zona UE. Dorim să ne exprimăm temerea cu privirea la iniţiativele legislative discutate de parlament care urmăresc conversia din moneda străină în lei a împrumuturilor folosind cursul istoric, iar acest lucru ar putea supune riscului stabilitatea financiară a sistemului', se precizează în scrisoarea FMI.



În dezbaterile subcomisiei juridice pe tema legii insolvenţei persoanelor fizice deputatul PDL Dănuţ Culeţu a afirmat luni că Parlamentul ar trebui să se 'aplece' mult mai atent asupra unei astfel de legi.



'Trebuie să fie implicaţi foarte mulţi profesionişti. Sunt multe presiuni în piaţă şi cred că varianta optimă ar fi să ne aplecăm mult mai atent', a spus Culeţu.



Subcomisia juridică dezbate luni cu specialiştii în domeniu legea insolvenţei persoanelor fizice.

Proiectul legii insolventei persoanelor fizice a trecut de Senat fără dezbatere, prin adoptare tacită, în decembrie anul trecut, iar acum se află la Camera Deputaților. Potrivit acestuia, românii care nu-și mai pot plăti datoriile vor putea cere în instanţă falimentul personal. Ei trebuie să demonstreze că nu au cum să achite cel puţin două datorii către doi sau mai mulţi creditori, în decurs de 30 de zile de la data scadentă a acestora. Dacă cererea le este acceptată, băncile nu vor mai putea trece la executare silită, iar persoanele respective vor avea o perioadă în care, pe baza unui plan, vor putea să-şi restructureze şi reorganizeze plata datoriilor pe o perioadă de cinci ani. Nerealizarea planului înseamnă, însă, că se poate trece la executare.

Până la îndeplinirea planului, debitorul este obligat să utilizee veniturile din activele sale în concordanţă cu planul aprobat; să desfăşoare activităţi adecvate, generatoare de venituri şi, în cazul şomajului, să caute să realizeze venituri; Să înainteze administratorului judiciar sumele obţinute din moşteniri, donaţii sau drept compensare pentru daune generate de evenimente care apar ulterior declanşării procedurii de insolvenţă; Să nu ascundă nicio parte din veniturile sale; Să nu îşi asume noi responsabilităţi pe care nu le-ar putea îndeplini la scadenţă.