FMI avertizează asupra unor riscuri majore pentru economia mondială. Energia, datoriile și boom-ul AI pun presiune pe creștere

Economia mondială se confruntă cu o combinație de riscuri care ar putea afecta creșterea în perioada următoare. Prețurile ridicate la energie, datoria publică ajunsă la niveluri record și amploarea investițiilor în inteligența artificială reprezintă principalele vulnerabilități semnalate de directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva. Șefa instituției le cere guvernelor să își consolideze finanțele și susține că, în multe țări, este justificată menținerea unei politici monetare prudente și restrictive, relatează Reuters.

Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, programate săptămâna viitoare la Bangkok.

Economia mondială, prinsă între două șocuri

Kristalina Georgieva consideră că economia globală este împinsă în două direcții. Conflictele din Orientul Mijlociu au provocat un șoc negativ asupra ofertei de energie, în timp ce dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale generează un șoc pozitiv al cererii, care contribuie însă și la presiunile inflaționiste.

„Impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal la nivel mondial”, a declarat șefa FMI, avertizând că multe țări nu beneficiază de boom-ul inteligenței artificiale.

FMI urmează să publice la Bangkok noi prognoze privind economia mondială. Georgieva a anticipat că cele mai importante revizuiri în scădere vor viza economiile afectate de război.

Printre acestea se află Ucraina, unde infrastructura civilă și economică a suferit pagube importante, dar și statele din Golf afectate de atacurile iraniene și de reducerea puternică a exporturilor energetice.

Georgieva nu a precizat dacă FMI va modifica estimarea din iulie privind o creștere economică mondială de 3% în 2026. Pentru 2027, prognoza respectivă anticipa o accelerare la 3,4%.

Petrolul la 100 de dolari pune presiune pe inflație

Una dintre cele mai mari probleme rămâne energia. Georgieva a arătat că petrolul se menține în jurul nivelului de 100 de dolari pe baril.

În același timp, capacitatea de rafinare afectată a dus la marje suplimentare de aproximativ 100 de dolari pe baril pentru produse petroliere importante, inclusiv motorina.

Presiunile ar putea continua odată cu apropierea sezonului rece, când cererea de energie crește. Aprovizionarea cu gaze naturale rămâne, de asemenea, limitată pe fondul amenințărilor asupra transporturilor de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz.

„Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o perioadă”, a avertizat Georgieva.

Contractele futures pentru petrolul Brent indică, potrivit acesteia, menținerea unor prețuri ridicate inclusiv în 2027.

Scumpirea energiei se transmite mai departe către inflație, dobânzi și piețele obligațiunilor. Randamentele titlurilor de stat pe zece ani din SUA, Germania și Japonia au ajuns la cele mai ridicate niveluri din 2007, 2009 și, respectiv, 1996 și continuă să crească.

Datoria publică, la cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial

O altă vulnerabilitate majoră este acumularea datoriei publice. Potrivit FMI, aceasta se află la cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial și ar urma să depășească 100% din PIB înainte de 2030.

Georgieva a atras atenția în special asupra economiilor avansate, conduse de Statele Unite, unde raportul dintre datorie și PIB este mai ridicat decât în economiile emergente și în țările cu venituri reduse.

În aceste condiții, guvernele nu se mai pot baza doar pe o creștere economică mai rapidă pentru a-și rezolva problemele bugetare.

„Și totuși, nu vedem măsuri decisive în economiile avansate cu datorii ridicate, unde este nevoie acum de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, susținute în unele cazuri de măsuri fiscale aplicate de la început, inclusiv pentru a reduce o parte din presiunea asupra politicii monetare”, a declarat Georgieva.

FMI: Inflația continuă să reprezinte o problemă

După cinci ani și jumătate în care inflația s-a situat peste țintele stabilite, presiunile nu au dispărut.

Printre factorii care alimentează în continuare creșterea prețurilor, șefa FMI a enumerat investițiile masive în infrastructura necesară inteligenței artificiale, scumpirea energiei și alimentelor, tarifele vamale, majorarea cheltuielilor pentru apărare și costurile tot mai mari cu serviciul datoriei.

„Acum ar putea fi un moment potrivit pentru o orientare prudent restrictivă a politicii monetare în multe țări”, a spus Georgieva.

Ea a apreciat că majorările dobânzilor efectuate de Rezerva Federală americană, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei au fost „extrem de potrivite”.

Boom-ul AI vine și cu un avertisment pentru piețele financiare

Inteligența artificială reprezintă o oportunitate pentru economie, dar și o sursă importantă de risc, potrivit șefei FMI.

Investițiile în AI raportate la PIB ar putea ajunge să le depășească pe cele făcute în trecut pentru construirea căilor ferate, dezvoltarea rețelelor electrice sau a infrastructurii de telecomunicații.

Evaluările foarte ridicate pun însă presiune pe companiile din domeniu pentru a demonstra că investițiile vor genera câștigurile de productivitate și profiturile anticipate de piețe.

Dacă rezultatele nu vor confirma așteptările investitorilor, dezamăgirea piețelor s-ar putea transforma într-un „șoc cu efecte de amploare”, a avertizat Georgieva.

Există însă și un potențial considerabil. Cercetările FMI arată că, dacă este utilizată corespunzător, inteligența artificială ar putea adăuga aproximativ 0,5 puncte procentuale anual la creșterea economiei mondiale.

Riscuri pentru locurile de muncă și securitatea cibernetică

FMI consideră esențial ca statele să se pregătească pentru transformările provocate de AI și să introducă mecanisme adecvate de reglementare.

Georgieva a enumerat printre riscuri efectele de amploare asupra pieței muncii, amenințările cibernetice și problemele pentru stabilitate, dar și pericolul ca modelele AI de frontieră să scape de sub controlul uman.

În paralel cu întărirea finanțelor publice, guvernele ar trebui să adopte reforme pentru stimularea economiilor. Șefa FMI a indicat dezvoltarea competențelor angajaților, simplificarea procedurilor pentru înființarea și închiderea companiilor, creșterea securității energetice și reducerea poverii de reglementare drept câteva dintre direcțiile necesare.