Fifor îl demolează pe Teodorovici: Un bichon care se crede pitbull! Se tot admiră în oglindă

Plecarea din echipa de conducere a PSD a declanşat un adevărat conflict verbal între Eugen Teodorovici şi Mihai Fifor. Cei doi îşi aruncă cuvinte grele şi se insultă la scenă deschisă, oferind un spectacol greu de digerat de public.

Conflict la scenă deschisă între Eugen Teodorovici şi Mihai Fifor. După ce Teodorovici a recunoscut, în cadrul unei emisiuni la România TV, că l-a numit pe Fifor “şobolan” din cauza comportamentului său, acesta din urmă i-a dat replica într-o postare pe Facebook.

“Bichonul începe să se creadă pitbull […] Mamă, mamă ce voinic!”, scrie Mihai Fifor într-un mesaj postat pe pagina sa de socializare. El îl acuză pe Teodorovici că nu a fost capabil să facă echipă cu cineva şi doar a mimat grija faţă de proiectul prezidenţialelor, de Viorica Dăncilă sau de partid.

“Când narcisismul devine patologic, bichonul începe să se creadă pitbull… umflă pieptul, își flutură nările și se tot admira în oglindă. Mamă, mamă ce voinic!

Aş râde, dacă n-ar fi atât de trist.

Mi-e greu să înțeleg oameni care vorbesc de morală și n-au dram, oameni care vorbesc de echipă, dar care n-au fost niciodată capabili să facă echipă cu cineva, oameni care, în ultimele 5 luni s-au slujit doar pe ei, mimând cu grație grijă față de proiectul prezidențialelor, față de candidat sau față de partid.

Pot înțelege frustrarea, individualismul, nevoia de a te vedea mereu în lumina reflectoarelor, dar nu pot accepta aroganța, auto-suficienţa și lipsa bunului simţ.”

Mihai Fifor continuă şi explică că în politică trebuie să ştii să pierzi cu demnitate: “Mi-am asumat cu demnitate eşecul şi am făcut un pas în spate. Cu fruntea sus. Aşa cum este firesc să facă oricine.”

“În politică, că și în viață, trebuie să știi să pierzi cu demnitate. Să ai tăria să accepți înfrângerea și să o iei din nou de la capăt. Dacă, desigur, ai ce spune. Și dacă, desigur, ai suficient caracter. Puțini sunt, însă, cei care știu să facă asta și, din păcate, zilele trecute am văzut, în toată splendoarea lor indivizi care, nu doar că nu știu când să se oprească, dar fac și un zgomot asurzitor, etalandu-și, fără rezerve, frustrările în spațiul public.

Nu am fost niciodată un om conflictual și nici nu voi fi. Dar sunt un om demn, cu onoare, care a intrat într-o echipa odată cu votul onorant din Congres. Am fost trup și suflet alături de echipă, zi de zi, oră de oră vreme de 5 luni, până la finalul proiectului pentru prezidențiale. Când, însă, acest proiect a luat sfârșit printr-o înfrângere, din păcate, mi-am asumat cu demnitate eșecul și am făcut un pas în spate. Cu fruntea sus. Așa cum este firesc să facă oricine.

Iată de ce nu pot să accept mârlania unora, grobianismul și lipsa de bun simţ. Nu cu astfel de oameni poți porni un proiect nou, de care are atâta nevoie acest partid. Românii s-au săturat de violență verbală, de ură și de superficialitate.”

Mihai Fifor îşi încheie postarea cu o întâmplare, petrecută în urmă cu câţiva ani, care ar ilustra perfect caracterul lui Eugen Teodorovici.

“Ca o concluzie, am să povestesc o întâmplare, care definește perfect personajul care stă la baza postării mele.

În urmă cu câțiva ani, la o masă cu vreo 8 colegi senatori, la Tulcea, într-o context asemănător, personajul este întrebat frontal: „Dacă tot vorbești de prietenie și de colegialitate, după 3 ani împreună, spune-ne pe numele mic la fiecare dintre noi, cei din jurul mesei…”. Răspunsul a fost doar tăcere. Și asta spune tot.

În rest, viaţa merge mai departe şi, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere.”