Fermele se capitalizează, dar îşi reduc îndatorarea, subvenţiile asigură profitul, iar o plafonare sau sistare a acestora ar aduce pierderi semnificative marilor agricultori din România, este concluzia unui studiu prezentat în cadrul Conferinței Capital de către Toma Adrian Dinu, decan al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMVB).

Acesta a analizat activitatea a 34 de ferme mari, care au lucrat o suprafață totală de 72.000 de hectare în județul Călărași, în perioada 2010-2016. Potrivit decanului USAMVB, fermierii sunt dependenți de subvenții: „în toți cei șase ani, cu excepția 2011, când am avut cel mai bun an agricol, dacă n-ar fi fost aceste subvenții, fermele analizate ar fi fost pe pierdere. Atenție, vorbim de județul Călărași, cea mai bună suprafață agricolă din România“.
Conform lui Toma Adrian Dinu, ar trebui să analizăm cu atenție dacă dorim o reducere sau o plafonare a ajutoarelor acordate în sectorul agricol.

„În urmă cu doi-trei ani se vorbea de plafonarea sau chiar reducerea subvențiilor. Ar trebui să ne gândim bine dacă ne dorim așa ceva. Plafonarea nu e de natură să aducă un câștig pentru agricultură și pentru fermele mari“, a punctat decanul Universității. El a menționat că din datele analizate a observat că fermierii și-au redus gradul de îndatorare și au preferat să investească din fonduri proprii. Mai mult, decanul USAMVB a explicat că fermierii au disponibilităţi mai mari pentru a-şi finanţa activitatea. „Capitalul creşte, se dublează în perioada 2010-2016. Vorbim despre un capital total care a crescut cu 262% brut şi 239% ajustat. Este evidentă capitalizarea, iar în şase ani de zile mi se pare o creştere importantă. Datoriile au o evoluţie sinusoidă, dar în creştere, iar gradul de îndatoare pe active şi capital scade. De exemplu, pe capital scade de la 508% la 329%, pe active de la 83,7% la 77,3%. Rentabilitatea la nivel de capital a fost de 15-20% cu tendinţe de scădere. Se lucrează la nivel de rentabilitate, fiind o marjă de rentabilitate foarte mică“, a precizat Toma Adrian Dinu.

Una dintre concluziile îmbucurătoare ale analizei realizate de decanul USAMVB este că în agricultură a crescut în ultimii șase ani numărul de angajați. Doar la cele 34 de societăți, personalul s-a majorat cu 40%, de la 1.000 de persoane la aproximativ 1.400.
„În 2025, vom vorbi de o agricultură performantă“.

 

Pro Agro: Anul 2017 înseamnă ultimul tren pe actuala programare de finanţare europeană

Prezent la evenimentul organizat de Capital, Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro, a precizat că anul 2017 înseamnă ultimul tren pe actuala programare de finanţare europeană. „Trebuie să investim în cercetare, trebuie alocați bani pentru acest domeniu. Avem nevoie de o cercetare românescă puternică dacă vrem să fim competitivi pe piaţa europeană. Trebuie să gândim foarte serios, procentul de 215 companii, sub 100 de hectare, finanţate nu este foarte mic. Nu putem merge la nesfârşit cu o polarizare excesivă a fermelor, între ferme foarte mari şi foarte mici. Trebuie investit în resursa umană competentă, în decizii pe baza unor analize bazate pe realitatea satului şi agriculturii“, a subliniat Emil Dumitru. Potrivit oficialului Pro Agro, Politica Agricolă Comună se va schimba radical în 2020. „Vreau ca statul să înţeleagă că nu suntem pe poziţii antagonice, vrem să creăm parteneriate publice private care în alte state funcţionează cu rezultate notabile. Produsele băncilor vin în sprijinul fermierilor inclusiv pe partea de finanţare a achiziţiilor de terenuri, însă ne nemulţumesc dobânzile şi comisionul de garantare care e prea mare. Cred în potenţialul României, dar cred ca de abia în 2020-2025 vom discuta de o agricultură performantă“, a precizat Emil Dumitru.

LAPAR: România a devenit un fel de sperietoare pentru europeni

La rândul său, Laurenţiu Baciu, președintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a precizat că, „avem tot ce ne trebuie, dar ne trebuie carte“.
„Agricultura se face în timp, banii se fac în timp, trebuie să ştim că agricultura nu este la pământ, avem societăţi din agricultură mult mai bune decât alte ferme din ţări dezvoltate“, a spus Baciu.
Potrivit acestuia, România a devenit un fel de sperietoare pentru europeni. „Francezii au o problemă cu noi, «de ce România a reuşit să vândă cea mai mare cantitate de porumb la export, anul trecut». Ca să fie puţin ironici, spun că am vândut de o calitate slabă. Am dat o replică: am spus că dacă nu avea calitate, nu ar fi mers la export“, a precizat Laurenţiu Baciu.

Te-ar putea interesa și: