Riscand sa supere Fondul Monetar International, Guvernul a spus „da” investitorilor majori. Un „da” cu jumatate de gura insa. Facilitatile raman pe hartie, cata vreme nu se aproba o hotarare de guvern pentru fiecare caz in parte. „Daca se acorda facilitati la toti agentii economici care indeplinesc criteriile prevazute de ordonanta, nu e nici o problema. Daca un investitor indeplineste conditiile, dar Guvernul nu da hotararea, este posibil sa apara discriminari”, considera Viorel Munteanu, presedintele Consiliului concurentei.
La capitolul conditii, ordonanta privind unele masuri pentru dezvoltarea activitatii economice prevede: investitii de 50 milioane USD in doi ani; investitii de 50 milioane USD in trei ani, daca sunt realizate in zone (altele decat cele defavorizate) cu o rata a somajului de peste 15% si creeaza peste 700 locuri de munca; investitii de 60 milioane USD in trei ani, pentru societati care investesc in constructia de locuinte. Indeplinite criteriile, obtinerea facilitatilor e la mana Agentiei Romane de Dezvoltare (ARD). Aceasta e mandatata sa negocieze conditiile de acordare a scutirilor si sa le aseze pe masa Guvernului sub forma de proiect de HG. Abia in acel moment va hotari Guvernul. Orice neintelegeri intre investitor si ARD, la fel ca si tergiversarile, vor fi capitale pentru soarta scutirilor. Un „nu” poate veni si din Palatul Victoria: fie amanand adoptarea hotararii, fie respingand-o. Ce alte criterii vor functiona, pe langa cele stipulate in ordonanta, nu se poate sti. Reprezentantii Consiliului concurentei se indoiesc ca hotararile de Guvern vor trece pe la ei, asa cum ar fi legal. „Ar fi trebuit sa se prevada exact conditiile concrete de acordare a facilitatilor, care sa nu fie lasate la arbitrajul unor functionari, tocmai pentru a nu se crea posibilitatea unor speculatii ulterioare cu privire la unele favoritisme”, considera un reprezentant al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.
Adoptarea punctuala, prin HG, a scutirilor, este un subterfugiu. Invocand austeritatea bugetara si restrictiile FMI, pot fi refuzate usor anumite solicitari, dupa cum aceleasi ratiuni nu vor mai functiona in cazul altora. De altfel, aflam ca ordonantei trebuie sa i se dea o interpretare anume, dupa cum sugera insusi ministrul finantelor, Decebal Traian Remes: „In masura in care li se va explica reprezentantilor FMI cum am inteles noi ordonanta, este un lucru care va fi acceptat, pentru ca nu avem de-a face cu o periclitare a incasarilor bugetare. Practic, avem un plus de incasari la buget, de la agenti economici inexistenti, dar care se nasc intr-o etapa viitoare”. Dar actul normativ nu face referire la noi societati, ci la noi investitii. Totusi, le defineste in legatura cu formarea unei noi societati, preluarea uneia existente sau majorarea capitalului social, astfel incat, in urma realizarii lor, „sa fie detinut pachetul majoritar de actiuni” in sectoare altele decat bancar, servicii, comert.
Ordonanta nu specifica nicaieri cum se vor da scutirile: pe intreaga cifra de afaceri sau numai pe cea realizata in urma investitiilor. Sa presupunem ca o companie straina, care varsa regulat venituri la buget (venituri consistente, de altfel), achizitioneaza pachetul majoritar la o intreprindere romaneasca (ce e posibil sa verse si ea venituri la buget), in care investeste, in urmatorii doi ani, peste 50 milioane USD. In spiritul recentei ordonante, societatea ar trebui scutita de impozitul pe profit, de impozitul pe profitul reinvestit, ar beneficia de un decalaj la plata taxei pe valoare adaugata (TVA) de 1- 3 ani, ar fi scutita de taxe vamale (daca e vorba de importuri) si TVA pentru achizitionarea de echipamente, instalatii, utilaje, de TVA si taxe vamale pentru materiile prime, materiale consumabile, piese de schimb, pe doi ani de la inceperea activitatii. Daca scutirile se aplica pe toata cifra de afaceri, guvernantii ar trebui sa o lase mai moale cu declaratiile cum ca bugetul „nu ar fi afectat”.
Nu sunt excluse nici micile „artificii”. O firma puternica prezenta pe piata romaneasca isi poate crea un „pui” prin care sa isi traga grosul veniturilor. De altfel, printre ultimele paragrafe ale ordonantei, mai apare unul care deschide inca o portita. Investitiile realizate sub incidenta OG nr. 92/1997 pot beneficia de facilitatile din prezenta ordonanta daca isi majoreaza capitalul social la 50 milioane USD, in maximum un an de la adoptarea actului normativ.
Sigur, in ambele variante, firmele se pot lovi de negocierile cu ARD sau chiar de refuzul Guvernului. Cum va justifica acesta eventualele respingeri, daca criteriile din ordonanta vor fi indeplinite, nu-l preocupa deocamdata astfel de raspunsuri.
ARD are semnale „sigure” ca o serie de noi investitori abia asteapta sa ia cu asalt fabricile falimentare din Romania – sa le plateasca datoriile si sa investeasca, pe deasupra, un car de bani. „Din informatiile noastre, foarte multi investitori stau la granita cu o serie de echipamente, in special pentru productie, pentru ca nu au vrut sa intre in Romania din cauza lipsei acestor facilitati”, declara, imediat dupa adoptarea ordonantei, Sorin Fodoreanu, presedintele ARD. Deocamdata, sunt anuntate ca sigure hotararile de guvern pentru Renault si Akmaya si s-a pomenit de firma germana Continental.
Ca privatizarea trebuie facuta, chiar cu facilitati, nu exista nici un dubiu. Dar de aici la a crede ca toate problemele s-au rezolvat si ca investitorii ne vor invada e cale lunga. „Discutiile privind promovarea investitiilor s-au concentrat excesiv pe acordarea anumitor facilitati. Am fi preferat sa vedem o concentrare mai mare a eforturilor pe imbunatatirea generala a cadrului fiscal si legislativ”, a apreciat Consiliul Investitorilor Straini.
Daca privim in perspectiva, lucrurile se pot incurca si mai rau in sala Omnia. Ca orice alta ordonanta de urgenta, si cea privind unele masuri pentru relansarea activitatii economice trebuie adoptata de Parlament. Ar putea, prin urmare, sa fie modificata sau chiar respinsa.     

Facilitati fiscale acordate
l scutirea pe cinci ani de la plata impozitului pe profit pentru societatile care investesc in privatizare, incepand cu primul exercitiu financiar in care se obtine profit
l scutirea pe zece ani de la plata impozitului pe profit pentru societatile care se constituie de la intrarea in vigoare a ordonantei, incepand cu prima obtinere de profit
l scutirea de impozit pe profitul reinvestit pentru modernizare, extindere, achizitionare de active, parti sociale sau actiuni prin oferta FPS
l decalaj de 1-3 ani la plata TVA si scutire de TVA pe maximum trei ani pentru investitiile realizate in domeniul constructiilor de locuinte
l acordarea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate sau folosinta asupra terenurilor si cladirilor, in cazul constructiilor de locuinte
l decalaj de 65 de zile pentru virarea cotei de 5% pentru Fondul special al drumurilor publice

Facilitati vamale acordate
l scutirea de taxe vamale si de TVA pentru bunurile ce constituie aport in natura la capitalul social sau sunt achizitionate din aportul in numerar
l scutirea de taxe vamale si de TVA pentru echipamentele tehnologice, masinile, utilajele – active amortizabile; lista va fi aprobata anual de Guvern, la propunerea ARD
l scutirea timp de doi ani de taxe vamale si de TVA pentru materii prime, consumabile, piese de schimb si componente