Explozia nucleară este doar începutul! Ce armă secretă pregătesc rușii

Explozia produsă la baza militară din nordul Rusiei a reușit să genereze un val de ecouri pe plan internațional. Toate informațiile conduc spre ideea că Rusia testează o nouă armă secretă.

Scandalul, atât politic cât și militar, este alimentat de informații cvasi-oficiale. Conform acestor informații rușii testa o nouă armă secretă: o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, scrie digi24.ro.

Autoritățile ruse au spus că ar fi vorba de „un test de armament” și că explozia a avut loc în momentul testării unui „motor de rachetă”. Kremlinul nu a precizat, încă, oficial, despre ce fel de rachetă e vorba.

În urma exploziei, în zona orașului Severdvinsk, aflat în apropierea bazei unde a avut loc accidentul, s-a detectat o creștere a radioactivității. Potrivit datelor oficiale s-a înregistrat o creștere a radioactivității de 16 ori peste cota normală.

Toate indiciile duc spre racheta „Burevestnik” (sau „Skyfall”, conform terminologiei NATO), o rachetă de croazieră intercontinentală cu propulsie nucleară și, implicit, rază practic nelimitată. Conform experților această rachetă poate zbura la o altitudine foarte joasă, cu o viteză supersonică și poate evita orice sistem antibalistic din prezent.

Această armă nu este o idee nouă. SUA a fost interesată încă din anii ’50-’60 de o astfel de rachetă dar tocmai din cauza propulsie nucleară problematice nu au considerat-o viabilă. Rachetele intercontinentale actuale s-au dovedit, în timp, o soluție mult mai „fiabilă”.

Raportul științific din 1959 realizat de cercetătorii americani ai universității din California pe tema rachetelor cu propulsie nucleară.

Totuși Rusia se pare că ar testa această armă în contextul în care alături de SUA au renunțat la tratatul INF, ce restricționa utilizarea rachetelor cu rază medie de acțiune (între 500 și 5500 kilometri).

„Asta este strategia rușilor”, spune analistul Claudiu Degeratu, expert în securitate internațională, studii militare și strategice. „Ei trebuie să anunțe, imediat după denunțarea acestui tratat, că dispun de o gamă impresionantă de arme. Mesajul este următorul: iată, Rusia are arme cu care să se apere”.

Rusia speră astfel că va avea o carte importantă pentru viitoarele negocieri cu Statele Unite pe teme legate de arsenalul nuclear strategic. „Există o fereastră de oportunitate acum”, spune Degeratu, „acest interval de timp trebuie folosit la maximum, pentru a definitiva toată gama de rachete posibile, pentru că, în acest fel, cred rușii, ar avea un ascendent în fața americanilor”.

Avantajul unei astfel de rachete este simpla lor existență, orice este operațional fiind subiect de negociere.

„Avantajul e că ele există. Și atunci, dacă ele există, intră în pachetul de negociere. Orice se negociază, din momenul în care le ai operaționale, indiferent de raza de acțiune”, spune analistul militar.

Practic, rușii încearcă să creeze o „inflație de rachete” pe piață. „De asta se grăbesc”, spune Degeratu. Cu cât ai rachete mai multe și mai variate, cu atât îți va fi mai ușor să renunți la unele dintre ele.

„E o tactică pentru a mai obține și alte avantaje. Ei zic: uite, reducem numărul de rachete, ba reducem și din astea noi produse, dar la pachet veniți și voi cu niște concesii politice sau economice”, explică expertul în securitate internațională.

Abia după aproape o săptămână de la explozie, a venit și un răspuns oficial, din partea Moscovei. Unul șocant: „Accidente se mai întâmplă”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a grăbit apoi să puncteze faptul că eforturile Rusiei de a dezvolta tehnologii de acest tip „sunt mai avansate decât ale celorlalte ţări”. Dar acest eșec mai arată că Rusia reușește cu mare greutate să se mențină într-o cursă a înarmării, spune Degeratu. „Părerea mea este că experimentul acesta a fost forțat. Racheta a fost anunțată prin martie 2018 și au mai fost niște testări, în alte două-trei locații. La ultima testare probabil că se încerca finalizarea proiectului și omologarea. Dar nu a fost să fie. Cumva, a picat foarte prost această criză peste autoritățile ruse”.