Discutiile intre minister si rectori sunt in contradictoriu.Structurarea invatamantului universitar pe cicluri (3 – 5 – 8) a reprezentat unul dintre obiectivele principale discutate in Consiliul National al Rectorilor. In Declaratia semnata in noiembrie de catre toti rectorii prezenti la Conferinta nationala a invatamantului superior, s-au formulat cateva directii generale referitoare la organizarea programelor de studii pe trei cicluri: A. Studiile universitare de licenta (ciclul I) vor avea durata cuprinsa intre trei si patru ani.· Pentru obtinerea licentei sunt necesare 180 de credite pentru cele mai multe specializari.· Domeniile de licenta cu 240 de credite vor fi stabilite de catre MECT si Consiliul Rectorilor, la propunerea senatelor universitare. · Studiile de licenta vor oferi calificari largi, pe domenii de studii. · Absolventii acestui ciclu pot intra pe piata fortei de munca sau pot continua studiile prin masterat.· Se va lua in considerare posibilitatea ca, inainte de examenul de licenta, absolventii sa realizeze un stagiu de formare practica. Daca pentru domeniile medical si arhitectura majoritatea a considerat ca o astfel de structurare nu este benefica, pentru stiinte ingineresti o mare parte dintre participantii la aceste reuniuni universitare la nivel inalt agreeaza adoptarea unor programe de studii integrate, cu o durata de cinci ani si finalizate prin titlul de Master, cu un total de cel putin 300 de credite. La nivelul institutiilor de invatamant superior exista insa in continuare dezbateri privind relevanta diplomei obtinute dupa primul ciclu pe piata fortei de munca, atat cea interna, cat si la nivel international. B. Studiile universitare de masterat vor avea „durata de 120 – 160 credite”. Durata in ani inca nu este clara, dar regulile de aderare la UE prevad un interval de doi ani pentru ciclul al doilea de studii universitare. · Durata totala minima cumulata a ciclului I (licenta) si ciclului II (masterat) va fi de 300 de credite transferabile (ECTS). · Calificarile universitare aprofundate (specializarile) vor fi plasate la nivelul ciclului de masterat, inlaturandu-se fragmentarea existenta in prezent la nivelul licentei, in specializari multe, inguste si prea timpurii.Pentru a se putea realiza o insertie rapida in campul muncii a absolventilor cu diploma universitara (titlul de Bachelor), in Consiliul National al Rectorilor s-a discutat posibilitatea introducerii unui master profesional, cu durata de un an.Avand in vedere ca specializarile se vor realiza la nivelul masteratului, in Declaratia semnata de rectori in noiembrie a.c. s-a convenit, in final, ca „este preferabila o durata de studii a masteratului echivalenta cu 120 de credite transferabile.”C. Pentru ciclul III, studiile de doctorat, finalizate prin obtinerea titlului de doctor in stiinte, sunt eligibili numai cei care au obtinut titlul de master.· Studiile doctorale nu pot depasi trei ani.· Se va trece treptat de la sistemul actual, bazat pe indrumarea individuala a doctoranzilor, la sistemul scolilor doctorale si dezvoltarea scolilor doctorale europene. Din discutiile purtate in cadrul reuniunilor Consiliului Rectorilor a reiesit insa ca, in domeniul artelor, va exista o mare dificultate pentru posesorii titlului de Master in arte in a urma un program doctoral. Parerile au fost extrem de diferite, deoarece realitatea a demonstrat ca in anumite ramuri artistice se pot derula astfel de programe, finalizate cu obtinerea titlului de doctor, dar in altele, care tin de interpretare, coregrafie etc., exista mai probleme. Pentru invatamantul medical, s-a agreat ideea ca primele doua cicluri universitare, care sunt integrate, sa fie urmate de rezidentiat (cu o durata maxima de sapte ani), in urma caruia absolventii obtin atestarea in vederea desfasurarii profesiei de medic. Ulterior sau simultan, acesti cursanti pot urma un program de doctorat, finalizat cu obtinerea titlului de doctor in stiinte medicale, respectiv medicina, medicina dentara.

Gruparea universitatilor
Intreaga retea de invatamant superior numara astazi o suta de institutii civile si opt de profil militar. Dintre acestea, 49 (fara institutiile militare) apartin invatamantului superior public. Institutiile particulare de invatamant superior au, in general, o structura umanista, avand preponderent specializari in domeniile economic, juridic, filologic si teologic.
Domeniul    Numar
Tehnic    7
Medical    6
Agronomic si medicina veterinara    4
Umanist    5
Artistic    7
Economic    1
Sportiv    1
Militar    8
Mixt    19