Daraban, critic la adresa ANAF și a birocrației de stat: „Funcționarul public a fost cel mai mare dușman”

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a expus carențele profunde ale sistemului fiscal românesc, acuzând ANAF de superficialitate în controale și statul de complicitate birocratică.

Într-un dialog cu jurnalistul Dan Andronic și moderatorul Robert Turcescu, Daraban a pus reflectorul pe eșecul digitalizării administrației publice, pe lipsa de eficiență în colectarea taxelor și pe oportunitățile economice pe care statul continuă să le ignore. Dincolo de critică, el a venit și cu propuneri concrete: valorificarea activelor nefolosite și stimularea investițiilor productive, în detrimentul speculațiilor imobiliare.

Ținta ANAF? Doar contribuabilii care „se lasă controlați”

„Domnii de la ANAF se rezumă la… dacă vreți, „fraierii” — cu ghilimele — că mă număr și eu printre ei, cei care depun bilanțul”, a declarat Mihai Daraban, punctând lipsa unei abordări echitabile din partea instituției de control fiscal. „Aia e baza de date, aia e ținta de control. Și dacă, la unul dintre ăștia din baza de date, bate ceva la ochi — că, uite, dom’le, sunt 10 facturi de la Neica Nimeni SRL — poate, poate îl verifică să vadă dacă a depus bilanțul. Dacă nu, nu-l verifică.”, a adăugat el, sugerând că lipsa de proactivitate a ANAF în identificarea adevăratelor riscuri fiscale este o problemă structurală.

Jurnalistul Dan Andronic a intervenit subliniind un aspect esențial al modernizării sistemului fiscal: interoperabilitatea bazelor de date.

„Al doilea aspect este cum sunt conectate bazele de date. Eu nu înțeleg de ce ANAF-ul nu are așa ceva.”, a punctat Andronic.

Daraban a mers mai departe, afirmând că principala frână în calea modernizării administrației publice o reprezintă chiar oamenii din sistem.

„Domnilor, cel mai mare dușman al digitalizării administrative a fost funcționarul public. Hai să recunoaștem — a făcut tot ce a depins de el ca să țină sistemul pe loc.”

Această afirmație reflectă nu doar frustrările mediului de afaceri, ci și o realitate recunoscută în ultimii ani de numeroase studii privind eșecul transformării digitale a statului român.

Creștere înregistrată, dar cu costul plafonării inovației

Totuși, președintele CCIR a admis că, din punct de vedere cantitativ, există o evoluție pozitivă.

„Dom’le, dacă totuși e un trend ascendent și, în 11 ani, ajungi de la 140.000 la 400.000, înseamnă că funcționează”, a spus Daraban.

Dan Andronic a completat sec: „Înseamnă că nu-i deranjează nimeni.”

Daraban: „Aș scoate la licitație toate activele nefolosite ale statului”

Într-un apel la curaj administrativ și viziune economică, Daraban a lansat o idee care, în alte economii, a produs rezultate notabile: valorificarea activelor nefolosite ale statului.

,,Eu i-aș fi spus domnului Nicușor Dan să pună pe masă toate activele ministerelor, timp de o lună. Baze militare de la MAI și MApN, institute de cercetare unde mai sunt doi oameni și un câine, depouri părăsite… și aș face o mega-licitație.”

O altă problemă semnalată de liderul CCIR este concentrarea investițiilor în zona imobiliară, în detrimentul producției.

„Hai să ne uităm și la profilul oamenilor noștri de afaceri. Sunt, în special, în real estate, nu neapărat în producție. Aș reintroduce facilitățile pentru lucrătorii din construcții și aș vinde.”

Întrebat de Robert Turcescu dacă astfel de măsuri pot avea efecte concrete în economie, Daraban a fost categoric:

„Asta te scoate pe termen scurt, fără să sari la gâtul mediului de afaceri.”

Mihai Daraban scoate în evidență o realitate cunoscută, dar rareori articulată cu atâta claritate de o voce din interiorul sistemului economic: statul român rămâne captiv într-o logică administrativă învechită, în care digitalizarea este mai degrabă o lozincă decât o reformă reală. Fie că vorbim despre controlul fiscal aplicat selectiv, despre lipsa de interconectare a bazelor de date sau despre blocajul investițional în economie, soluțiile există, dar lipsesc voința și curajul politic.