Dan Andronic trage semnalul de alarmă după decizia CCR: Dacă eu sunt primar, soția mea poate primi trei apartamente de la un investitor imobiliar căruia eu i-am dat autorizație de construcție

Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere ale demnitarilor nu mai trebuie publicate online și că bunurile soților și copiilor majori nu mai trebuie incluse. În context, jurnalistul Dan Andronic a publicat pe pagina oficială de Facebook un mesaj privind riscurile de ascundere a averilor prin intermediul familiilor demnitarilor.

Averile demnitarilor, tot mai greu de urmărit

Jurnalistul Dan Andronic a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj cu privire decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a elimina obligația ca declarațiile de avere ale demnitarilor să conțină și veniturile soților sau ale copiilor.

În context, cunoscutul jurnalist spune această decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR) pare să redefinească noțiunea de „transparență” în ceea ce privește declarațiile de avere ale demnitarilor.

Această schimbare ridică semne de întrebare majore pentru jurnaliști, ONG-uri și publicul interesat de integritatea celor aflați în funcții publice.

Dacă până acum declarațiile erau accesibile online, acum accesul ar putea fi restricționat doar celor cu un „interes legitim”, formulă vagă ce poate deveni o barieră birocratică în calea investigațiilor.

”Decizia CCR cam pune capăt transparenței declarațiilor de avere. Are un punct cu care sunt de acord și unul cu care nu sunt deloc de acord.

În ceea ce privește publicarea lor pe site-ul ANI cred că aici CCR are dreptate, pentru că ele trebuie să fie transparente pentru autorități și cei care au interes legitim, ziariștii și ONG-uri, nu pentru vecini și curioși.

Dacă accesul celor cu regim legitim va fi interzis atunci într-adevăr CCR dă o lovitură luptei împotriva corupției”, notează Dan Andronic.

Familia ar putea deveni noul paravan legal al corupției

În mesajul de pe rețelele de socializare, Dan Andronic mai spune că decizia CCR poate deveni cu adevărat periculoasă.

Fără obligația de a declara bunurile deținute de partenerii de viață sau de copii, se deschide larg poarta spre abuz.

Practic, orice demnitar care vrea să-și ascundă câștigurile obținute prin trafic de influență sau corupție are acum un refugiu legal – își trece proprietățile pe numele celor dragi.

”Statul nu are capacitatea și de cele mai multe ori nici interesul de a procesa declarațiile de avere ale aleșilor și de a vedea inadvertentele.

Sunt milioane de documente anual care nici măcar nu pot fi citite, darmite analizate.

Unde nu sunt de acord deloc cu decizia CCR este scoaterea soților și copiilor din declarațiile de avere.

Este ca și când ar indemna demnitari și funcționarii publici să treacă totul pe numele nevestelor, sau al copiilor, pentru că așa sunt mai greu de prins.

Dacă eu sunt primar, soția mea poate primi trei apartamente de la un investitor imobiliar căruia eu i-am dat autorizație de construcție.

Sau copiilor.

Nu află nimeni…

Aștept să văd motivarea ca să înțeleg care era norma Constituțională încălcată de acest articol. În rest, rămâne cum am vorbit. De la Luna de Miere, la Luna de Fiere”, notează jurnalistul Dan Andronic într-un mesaj pe Facebook.

Explicațiile CCR cu privire la decizia referitoare la declarațiile de avere

Argumentul Curții este că aceste declarații sunt făcute pe propria răspundere și pot avea consecințe penale. Prin urmare, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru ceea ce nu afirmă direct sau nu poate verifica personal.

Această interpretare ignoră, spun criticii, realitățile din teren. În ultimii ani, numeroase cazuri de corupție au fost descoperite tocmai prin analiza averilor membrilor de familie ai unor aleși sau funcționari publici, deveniți peste noapte proprietari ai unor bunuri greu de justificat.

O altă schimbare majoră introdusă de CCR vizează vizibilitatea acestor declarații. Conform noii decizii, documentele nu mai trebuie făcute publice pe site-urile instituțiilor sau al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Curtea susține că simpla depunere a declarațiilor la ANI este suficientă pentru atingerea obiectivelor legii: prevenirea corupției și asigurarea integrității funcției publice.

Această mutare este justificată prin invocarea legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal, dar ridică semne de întrebare în ceea ce privește eficiența controlului civic. În lipsa unui acces public, jurnaliștii de investigație, ONG-urile și cetățenii activi pierd un instrument esențial de supraveghere.