Într-o perioadă în care România se confruntă cu o presiune fiscală în creștere și măsuri economice controversate, voci importante din mediul de afaceri atrag atenția asupra modului în care sunt luate deciziile la nivel guvernamental. Președintele Camerei de Comerț, Mihai Daraban, a discutat cu jurnaliștii Robert Turcescu, Mirel Curea și Dan Andronic despre excluderea organizației din dialogul instituțional și despre lipsa de transparență în alegerea reprezentanților mediului economic în discuțiile cu autoritățile.

Mihai Daraban despre absența Camerei de Comerț din consultările economice

Robert Turcescu a deschis discuția întrebându-l pe Mihai Daraban de ce Camera de Comerț nu este prezentă la mesele unde se decid măsurile economice. Acesta a răspuns că nu înțelege de ce instituția pe care o conduce este considerată „nefrecventabilă”, în timp ce alți așa-ziși reprezentanți ai mediului de afaceri, inclusiv persoane cu trecut la stat, sunt acceptați.

„Poate nu suntem frecventabili”, a spus Daraban.

Daraban a subliniat că unii dintre cei invitați să participe la consultări nu au o contribuție reală la bugetul de stat, în timp ce Camera de Comerț a plătit taxe semnificative și nu a primit niciodată fonduri publice. El a menționat și faptul că instituția a construit Registrul Comerțului, care ulterior a fost naționalizat.

„Păi, nu știu cine este, că am văzut așa ziși reprezentanți ai oamenilor de afaceri. Am văzut chiar și un senator reprezentându i pe dânșii, un senator care înainte să ajungă senator a fost președintele Consiliului de Administrație la Fondul de Garantare pentru IMM-uri.

Din câte știu eu, un organism 100% de stat, cu salariu la stat, dar făcea parte din cei de pe partea ailaltă a mesei. Dar probabil astea sunt acestea sunt evaluările. Eu ce am văzut la masă ca organizații nu iau individual ca oameni de afaceri, că probabil domnul Șucu îi controlează pe toți, cam toți de acolo n-au cifra de afaceri cât am plătit noi taxe și impozite anul trecut.

Dar faptul că am plătit atâtea taxe și impozite, probabil, nu știu, ori ridică semne de întrebare, ori suntem suspecți că nu luăm niciun ban de la bugetul de stat, că și ăsta e un adevăr care probabil îl știe foarte puțină lume. Camera de Comerț de la înființare n-a luat absolut nimic de la bugetul de stat”, a mai spus președinele CCIR.

Tensiuni cu autoritățile locale

Întrebat despre posibile tensiuni cu primarul Nicușor Dan, Mihai Daraban a relatat o experiență din campania electorală. În turul al doilea, Camera de Comerț a organizat o dezbatere la care i-a invitat pe ambii candidați în mod egal.

Cu o seară înainte, Nicușor Dan a anunțat că nu mai poate participa, iar organizatorii au fost puși într-o situație delicată, având deja confirmări de la oameni de afaceri din toată țara.

Robert Turcescu a concluzionat că situația pare a fi una personală, acuzând o atitudine ranchiunoasă din partea primarului general al Capitalei. Daraban nu a negat această interpretare, sugerând că excluderea Camerei din dialogul instituțional ar putea avea legătură cu acel episod.

„Am avut o dezbatere. Am avut o dezbatere la sediul Camerei în turul doi, o dezbatere la care am trimis invitațiile cu același text și la aceeași oră la amândoi candidații. Cu o seară înainte dezbatere am primit un mesaj că agenda nu-i mai permite să vină.

Probabil așteptarea era ca eu să anulez dezbaterea, dar gândiți-vă că aveam oameni de afaceri care luaseră bilet de la Satul Mare, de la Baia Mare, de la Iași și nu puteam să le zic stânga împrejur cu o seară înainte”, a spus Daraban.

Despre influența organizațiilor noi din mediul de afaceri

Discuția a ajuns și la rolul asumat de noua organizație patronală înființată de Dan Șucu. Robert Turcescu a dorit să afle de ce această entitate pare a fi atât de influentă în raport cu alte structuri economice. Mihai Daraban a recunoscut meritele antreprenorului Șucu, dar a pus sub semnul întrebării reprezentativitatea celorlalți membri ai organizației.

Președintele Camerei a punctat că din cei 86.601 de agenți economici care au depus bilanțul, membrii Camerei realizează circa 55% din cifra totală de afaceri. Aceasta se ridică la aproximativ 490 de miliarde de euro. A susținut că organizația sa are acces la date concrete despre economia reală și a fost mereu deschisă către autorități, fără să fie însă luată în considerare.

„Este, este important, domnul Șucu ca persoană. Este un reputabil om de afaceri, incontestabil, dar v-am zis să-i luăm pe ceilalți, că și noi avem membri ai camerei care pot și-i cunosc personal și oricând pot să i spun care pot cumpăra de cinci ori entitatea domnului Șucu, dacă e s-o luăm așa.

Adică sunt și la noi membrii care membrii care contează. Cei 12000 de membri ai camerelor de comerț din țară realizează cam 55% din cifra de afaceri totală a celor 86601 care au depus bilanțul la 1 august anul trecut. Hm. Cifra de afaceri fiind de 490 de miliarde de euro.

Noi ne așteptam să fim chemați pentru că noi avem toate aceste date despre economie. Noi am apelat totdeauna la decident. Haide, domnule, să stăm de să cunoașteți cine sunt pacienții din teren, jucătorii.

Nu poți să aduci la aceeași masă, de exemplu, întreprinderile mari și foarte mari cu IMM-urile, cu microîntreprinderile, pentru că sunt agende complet diferite, sunt targeturi complet diferite, sunt structuri de business complet diferite”, a mai spus Daraban.

Diferențele dintre companiile mari și microîntreprinderi

Daraban a atras atenția asupra unei confuzii frecvente în cadrul consultărilor economice – amestecarea intereselor companiilor mari cu cele ale IMM-urilor. El a afirmat că aceste categorii au nevoi și structuri complet diferite, iar tratarea lor la comun duce la politici ineficiente.

„O microîntreprindere nu are nici departament juridic, nici financiar. Nu poți compara așa ceva cu o companie mare,” a spus el.

De asemenea, a precizat că România are doar 124 de firme private cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, și alte 22 între 50 și 100 de milioane.

Polonia, model pentru reorganizarea administrativă

Mihai Daraban a vorbit despre necesitatea unei reorganizări administrative în România, inspirându-se din exemplul Poloniei. El a afirmat că Polonia a redus numărul de unități administrative de la 47 la 17, fără reacții publice dramatice. În opinia sa, acest model ar trebui preluat în întregime și aplicat la nivel național.

„Noi avem soluțiile noastre că s-a tot vorbit, de exemplu, și n-o să intru în acel o să vorbesc mai târziu de reorganizarea administrativă, dar aicea o să mă refer strict la un plagiat pozitiv. Avem modelul Poloniei.

Cred că ar trebui copiat litera. Ei au avut voievodate 47 și au ajuns la 17. N-am văzut niciun polonez sărind de la balcon. Dar asta e o altă discuție”, a spus Daraban.

Președintele Camerei de Comerț a menționat că există soluții concrete care pot fi aplicate, însă nu toate sunt luate în considerare. De asemenea, a ținut să precizeze că sindicaliști precum Bogdan Hossu și Doru Costin, pe care îi cunoaște personal, au acumulat o experiență relevantă în participarea la elaborarea bugetelor publice.

Cu toate acestea, el a sugerat că în dezbaterile recente nu s-au regăsit voci competente care să aducă aceste subiecte în discuție.

400.000 de firme active nu își depun bilanțul

Un alt subiect abordat de Mihai Daraban a fost legat de discrepanța dintre numărul firmelor înregistrate ca active la Registrul Comerțului și cel al firmelor care își depun bilanțul financiar. El a susținut că situația este cunoscută încă din 2014, când diferența era de doar 1.400 de firme. De atunci, numărul acestora a crescut constant, iar autoritățile nu au intervenit eficient.

În prezent, potrivit datelor pe care le-a menționat, în Registrul Comerțului figurează 1.265.000 de firme active. Dintre acestea, doar 866.700 au depus bilanțul fiscal. Aproximativ 400.000 de companii nu își raportează veniturile, lucru care ar trebui să alarmeze autoritățile.

„Da, domnule Mirel Curea și domnule Dan Andronic și Robert Turcescu. Deci în 2014 diferența era de 1400. Am semnalat an de an, măi oameni buni, vedeți că s-au făcut 1700, vedeți că-s 1900. Vedeți că au depășit 200.

Iată că avem azi când avem interviu 1.265.000 de firme care sunt active și în funcțiune la Registrul Comerțului și din câte știu Registrul Comerțului nu este al Evenimentului Zilei, este al Ministerului Justiției și au depus bilanțul la fisc 866.700. Avem 400 și ceva de mii de firme care nu depun bilanțul la fisc”, a mai spus președintele CCIR.

Dan Andronic a explicat că depunerea bilanțului implică prezentarea clară a situației fiscale a firmei, fiind certificată de un contabil autorizat și asociată cu obligații fiscale clare.

„Dacă depui bilanțul în momentul ăla trebuie să anunți și ce impozit de plătit, ce cifră de afacere ai avut, cum stai cu TVA ul.

Deci este un document certificat de un contabil autorizat care îți spune exact cum stă firma ta din punct de vedere al încasărilor și al datori. E o amendă minimă de 5000 RON”, a spus jurnalistul și consultantul politic Dan Andronic.

Daraban a insistat că acest fenomen nu poate fi ignorat, iar autoritățile trebuie să explice cum este posibil ca un număr atât de mare de entități economice să funcționeze fără a raporta situația financiară.

Întreg podcastul și multe alte emisiuni pot fi urmărite pe canalul de YouTube „HAI România!”.