Predoiu: Nu legile sunt de vină, ci administrația. Funcționarii ineficienți trebuie schimbați
Premierul interimar Cătălin Predoiu a exclus joi seară, într-o intervenție la Antena 3, ipoteza că legislația deficitară sau dezinteresul politic ar fi de vină pentru slaba colectare a taxelor în România. Potrivit acestuia, legile și instrumentele necesare există, iar la nivel ministerial există dorința de a obține rezultate.
„Exclud cauzele legislative. Consider că sunt suficiente legi în vigoare, care permit acest lucru (o mai bună colectare la bugetul de stat – n.r.), pârghii există. Să ştiţi că exclud dezinteresul ministerial. În general sunt blamaţi miniştrii, primii miniştri, guvernele în general.
Există, am observat totdeauna, un interes în această zonă din partea miniştrilor, de a rezolva lucruri, de a face performanţă. Avem o problemă cu modul în care administraţia de la etajele inferioare se comportă faţă de propriile atribuţii, faţă de responsabilităţile pe care le au”, a declarat Predoiu, răspunzând unei întrebări legate de incapacitatea statului de a încasa taxe de la firmele care le evită.
În opinia sa, eșecul colectării nu își are rădăcina în lipsa de strategie, ci în ineficiența administrației din teritoriu. „Avem o problemă cu modul în care administrația de la etajele inferioare se comportă față de propriile atribuții, față de responsabilitățile pe care le au”, a adăugat el.
Funcționarii care nu livrează rezultate să fie schimbați: Fără niciun fel de emoţie sau resentiment, închidem colaborarea
Predoiu a fost tranșant în privința modului în care ar aborda o eventuală conducere a ANAF, sugerând o schimbare radicală de management axată pe performanță. În viziunea sa, toleranța față de incompetență administrativă trebuie eliminată.
Declarațiile sale sugerează o viziune managerială bazată pe criterii de eficiență, într-un sistem public adesea criticat pentru inamovibilitatea funcționarilor și lipsa de consecințe pentru performanțele slabe.
„Din punctul meu de vedere, ca manager, lucrez cu oameni care livrează rezultate. Când nu mai livrează rezultate, fără niciun fel de emoţie sau resentiment, închidem colaborarea. Trebuie să vină alţii”, a punctat premierul interimar.
Apel pentru un guvern legitim, capabil să impună ordine administrativă
Predoiu a subliniat și urgența formării unui guvern plin, cu legitimitate parlamentară și capacitate reală de decizie. El a avertizat că un executiv interimar are o marjă limitată de acțiune și nu poate impune reformele necesare în profunzimea aparatului administrativ.
„Eu l-am auzit pe domnul preşedinte Nicuşor Dan, spunând aşa: ofiţerul de informaţii rămâne ofiţer de informaţii şi furnizează informaţie şi personalul administrativ de la ANAF rămâne funcţionar la ANAF şi utilizează acea informaţie.
Mai departe, dacă e cazul, procurorul e procuror şi utilizează informaţia şi fiecare îşi exercită atribuţiile în sfera lui de competenţă. Aşa l-am auzit spunând pe domnul preşedinte şi sunt de acord cu treaba asta pentru că, într-adevăr, şi eu sunt de părere, fiecare trebuie să-şi facă obiectul muncii”, a transmis acesta.
Serviciile de informații și evaziunea fiscală: delimitarea competențelor e esențială
Întrebat despre declarațiile președintelui României privind implicarea serviciilor de informații în combaterea evaziunii, Predoiu a pledat pentru o colaborare instituțională clară, în limitele competențelor legale ale fiecărei structuri.
„Discuţia este delicată pentru că evocă o situaţie în care, în trecut, această colaborare s-a transformat oarecum într-o osmoză de atribuţii şi de competenţe de principiu şi în anumite situaţii, de facto, s-a transformat într-un soi de hiperactivitate a unor ofiţeri de informaţie în anumite dosare penale.
Poate chiar uneori numai la nivel declarativ, dar în anumite cazuri s-a dovedit că era şi de fapt. Şi acest lucru s-a oprit de mult, cu mulţi ani în urmă”, a explicat premierul.
El a recunoscut, totodată, că în trecut au existat derapaje, când colaborarea dintre structurile informative și justiție s-a transformat într-o „osmoză de atribuții”, iar unii ofițeri de informații au devenit actori de facto în dosare penale.
