Cosmin Carvaci, manager general Bitcom, a oferit mai multe răspunsuri pentru Capital cu privire la îngrijorările și curiozitățile legate de ideea unui oraș inteligent.

Cât de mult se poate vorbi despre un oraș inteligent în 2024, în România

C: Cât de mult se poate vorbi despre un oraș inteligent în 2024, în România, în contextul în care sunt oameni ale căror nevoi de bază nu sunt îndeplinite? Vorbim aici despre persoanele care nu au apă caldă/căldură.

„În orașele mari din țară există conceptul de smart city și pași începuți în această direcție, însă situația nu este împărțită echitabil, existând disparități. Dar una nu o exclude pe cealaltă. Nici nu putem spera la o uniformizare completă, pentru că fiecare zonă va progresa în ritm propriu, în funcție de nevoi și resurse. Prin accesarea unor linii de finanțare dedicate, care vin în principal de la UE, putem însă pregăti și transforma cât mai multe comunități pentru implementarea soluțiilor smart. Pentru asta, trebuie să existe departamente specializate în atragerea și gestionarea fondurilor, cum a fost cazul comunelor Ciugud din Alba și Căbești din Bihor, care sunt un exemplu de smart village, comunități creativ inteligente din mediul rural”, ne-a explicat Cosmin Carvaci.

Cât de deschiși sunt oamenii față de această idee

C: Cât de deschiși sunt oamenii față de ideea unui Smart City?

„Cam cât de deschiși sunt atunci când vine vorba de orice schimbare și cât sunt de informați cu privire la ce înseamnă și ce avantaje aduce. Înainte de a adopta ceva la nivel de masă, există temeri cu privire la consecințe, de asta, mai ales în acest punct, rolul guvernului este foarte important. El poate, prin campanii de informare, să dea la o parte zidurile care de multe ori se construiesc în jurul unui concept nou și să îi promoveze beneficiile. Orașele care deja se bucură de eficientizarea serviciilor contribuie și ele la scăderea gradului de reticență în plan național, pentru că devin studii de caz și deschizători de drumuri pentru restul, iar implicarea cetățenilor încă de la început este un alt mod de a crește gradul de acceptare”, spune managerul general Bitcom.

C: Ce efecte au Smart City-urile asupra libertății de alegere?

„Un mediu cu tehnologii avansate trebuie să ofere acces facil la informații și transparență, ceea ce stă la baza libertății de alegere în cunoștință de cauză. De asemenea, un alt plus în direcția asta este implicarea cetățenilor în procesul administrativ, iar strângerea de feedback pe multe paliere devine mult mai ușoară, favorizând decizii colaborative și incluzive.

Provocările vin pe partea de confidențialitate a datelor, securitate cibernetică și inegalități digitale ce pot apărea pe parcurs, dar pot fi gestionate. Tehnologia trebuie implementată astfel încât să respecte și protejeze drepturile și libertățile cetățenilor. Lucrându-se mult cu date colectate sau analizate din camere de supraveghere, senzori și dispozitive IoT, există riscul de a expune informații personale sau a le folosi în alte scopuri, de aceea protejarea confidențialității trebuie să fie un scop comun. Supravegherea, de asemenea, trebuie să se facă luând în calcul drepturile individuale.

Pe măsură ce orașele smart evoluează, trebuie să evolueze și politici și reglementări corespunzătoare, pentru a echilibra balanța, dar în nici un caz nu cred că ne îndreptăm spre un scenariu Orwellian”, susține Cosmin Carvaci.

Ce șanse ar avea acestea să ajungă la nivelul celor internaționale

C: Smart City-urile din România ar fi la nivelul celor internaționale?

„Situația la nivel de București, Cluj, Timișoara, Iași, Alba este promițătoare comparând lucrurile pe plan intern, însă nu la nivel internațional. Acolo avem de recuperat, iar dacă plusăm pe dezvoltare din mai multe direcții, fără a integra la nivel de infrastructură, nu vom vedea un avânt prea curând. Primim însă notă de trecere și o bulină roșie de încurajare. La nivel de țară, însă, încă se mai lucrează cu dosarul cu șină și nu există acces peste tot la bancomate. Avem de rezolvat lucruri elementare înainte de a aspira la smart living. Din fericire, există finanțări pentru digitalizare și programe precum PNRR pentru sate, ce ar putea să îmbunătățească serviciilor administrative și a celor publice, cu prezență și în online”, a explicat managerul general.

C: Ce soluții au fost propuse pentru mobilitatea urbană în cadrul întâlnirii anuale ARSC?

„S-a discutat foarte mult despre îmbunătățirea transportului public, care are potențialul să devină o alternativă viabilă dacă liniile și stațiile pot fi extinse să corespundă cu harta orașelor care s-a schimbat foarte mult. Deși este de remarcat faptul că s-a investit în modernizarea mijloacelor și sporirea confortului pasagerilor, nu este suficient să încurajeze decongestionarea traficului prin lăsarea autovehiculului propriu acasă sau pentru modelul ‘park and ride’. Este nevoie de o infrastructură bine pusă la punct și aici vorbim chiar și despre locuri mai multe de parcare, pe verticală, despre sisteme de monitorizare a traficului care să se adapteze în timp real, chiar și despre mărirea tarifelor de parcare în centrele orașelor. Pentru a ajunge cu adevărat la soluții este nevoie de colaborare între zona administrativă și cea privată, iar întâlnirile Asociației sunt binevenite din punctul ăsta de vedere”, a relatat acesta

C: Cât de incluzive sunt soluțiile propuse pentru transformarea orașelor, în contextul în care anumiți oameni nu sunt dispuși să renunțe la automobilele diesel?

„Poate nu așa de mult cât te-ai aștepta. Tranziția trebuie să ia în calcul și această categorie importantă de oameni, numiți ‘laggards’ din punct de vedere al ritmului cu care adoptă noutățile. E nevoie de un plan care să vizeze inițiative de educație și conștientizare și în rândul lor, alături de oferirea de soluții alternative. Spre exemplu, zone periferice în care accesul automobilelor diesel să fie încă permis, stimulente financiare sau facilități mai atractive pentru a face pasul către mijloace electrice și o gamă variată de opțiuni de transport public eficiente”, susține Cosmin Carvaci.

Deciziile într-un smart city se iau prin consultare cetățenească și transparență, susține managerul general de la Bitcom

C: Vor putea să aleagă între a locui într-un oraș Smart sau un oraș tradițional?

„Deciziile într-un smart city se iau prin consultare cetățenească și transparență, dar nivelul de implicare și influență asupra autorităților locale și administrației publice depinde mult de sistemul fiecăruia de guvernare. De obicei, tranziția se întâmplă într-un ritm lent, care permite o asimilare mai ușoară a noutăților și, astfel, o rezistență mai mică. Dar pentru cei care nu sunt de acord cu direcția orașului în care locuiesc, cea mai evidentă soluție ar fi alegerea unui alt loc care să corespundă cu nevoile și stilul de viață dorit”, a explicat membrul ARSC.

C: Care sunt criteriile pentru ca un oraș să treacă la categoria de Smart City?

„Transformarea unui oraș într-un Smart City este ceva ce se întâmplă progresiv, nu peste noapte, și implică bifarea multor sisteme și soluții digitale. Nu avem un șablon în funcție de care se alocă titulatura, de aceea e important de analizat nevoile fiecărui oraș în parte și în ce măsură sunt acestea îndeplinite cu ajutorul tehnologiei. Dar, în principal, poți să-l recunoști după o infrastructură bine dezvoltată, transport optimizat cu accent pe parcări inteligente și mijloace de transport în comun bine conectate, servicii publice (sănătate, educație, administrație etc.) eficiente și digitalizate, gestionare cu ajutorul IoT a resurselor urbane într-un mod durabil, participare cetățenească, parteneriate public-privat, securitate cibernetică și transparență”, spune Cosmin Carvaci.

C: În eventualitatea în care toate orașele din România devin Smart, ce ar trebui să se întâmple cu zonele rurale? Vor dispărea complet sau vor trece și ele printr-un proces de tranziționare?

„Transformarea urbană către un model Smart City nu implică automat dispariția zonelor rurale, ci mai degrabă poate genera oportunități pentru dezvoltarea acestora, în ritm propriu. Trebuie ținut cont de nevoile și specificul diferitelor regiuni, pentru că orașele inteligente co-există cu satele 2.0. Acestea din urmă nu trebuie să-și piardă farmecul, dar pot alege să devină mai conectate și mai mobile, să folosească mai multă tehnologie în practicile de agricultură și cele administrative, sau să își digitalizeze eforturile antreprenoriale.

Exemplele date la început pot fi studii de caz în acest sens. Ciugud și Căbești sunt două localități din România implicate în proiecte și inițiative de dezvoltare rurală, pentru că au manifestat interes în implementarea tehnologiilor inovatoare și a soluțiilor digitale pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor. Toate aceste progrese s-au realizat păstrându-și în același timp identitatea, ba chiar dezvoltând și una vizuală în online, prin care să-și promoveze atracțiile locale”, ne-a mai spus managerul general de la Bitcom.

În ce măsură vor fi procesate datele locuitorilor de AI

C: În ce măsură vor fi procesate datele locuitorilor dintr-un Smart City de către Inteligența Artificială?

„Gradul de implementare al tehnologiilor IoT va varia de la oraș la oraș, dar e clar că sunt un pilon important spre statutul de Smart City. Prin senzorii și dispozitivele IoT putem avea acces în timp real la date despre mediu, trafic, siguranță, consum de energie și alte aspecte importante ale vieții urbane. Analizându-le, poți identifica tipare, privi în viitor și automatiza niște algoritmi importanți care să ofere servicii personalizate. Ca să existe un echilibru între beneficiile tehnologiei și importanța vieții private, trebuie să se țină cont de importanța managementului datelor și protecția intimității”, a conchis Cosmin Carvaci.

Cosmin Carvaci, membru ARSC și manager general al Bitcom, este pionier în domeniul IoT și al soluțiilor tip mobility. Printre proiectele sale se află Bitcom IoT și Parko Mobility. Acestea au fost implementate inclusiv în sectorul public din București.