Europa caută noi astronauți. Selecțiile vor avea loc în februarie

Antonio Lo Campo a scris o opinie cu privire la provocările pe care Europa le va avea în următorii ani. Acesta este de părere că pasul cel mare se apropie, iar în curând, astronauții europeni ar putea ajunge pe planeta Marte.

Europa spațiului este pregătită să se lanseze în viitor. Următorii câțiva ani vor fi caracterizați de mari provocări ce vor privi explorarea spațiului dincolo de Pământ. Deci, mai întâi Luna, după care urmează pasul următor: planeta Marte, arată La Stampa. 

În acest sens, joi a fost dat anunţul concursului pentru selectarea noilor astronauți ESA (Agenția Spațială Europeană).

Între timp, însă, misiunile de lungă durată pe ISS, Stația Spațială Internațională, vor continua. Și, tot joi, președintele Agenției Spațiale Italiene, Giorgio Saccoccia, a confirmat că în 2022, Samantha Cristoforetti se va întoarce pe orbită pentru o misiune pe termen lung (6 luni) pe ISS. Va fi a doua misiune a AstroSamantha, după cea de 199 de zile petrecute în anul 2014 pe Stația Spațială. O confirmare a celor anunțate în decembrie 2019 la Roma, la Forumul privind Economia Spațială, de către Giorgio Saccoccia și de subsecretarul Fraccaro.

Între timp, începând cu data de 16 februarie, va începe vânătoarea de noi astronauți ESA: ca întotdeauna, vor sosi mii de CV-uri din toată Europa, după care va avea loc obişnuita selecție severă, care va conduce la o nouă echipă de astronauți. Ultima dată, în 2009, au fost aleşi 6, inclusiv 2 italieni, aceiași care continuă să fie şi astăzi în serviciul activ: pe lângă Samantha Cristoforetti, mai este Luca Parmitano, care în urmă cu doar un an era pe punctul de a termina a doua misiune de 203 zile pe orbită, misiune botezată Beyond .

Anunţul a fost dat de directorul general al ESA, germanul Jan Woerner, împreună cu austriacul Josef Aschbacher, următorul său succesor, la Conferința anuală Spațială Europeană, care s-a desfăşurat online în zilele de 13 și 14 ianuarie.

Criteriile de selecție în Europa

În principiu, criteriile sunt cele ale selecțiilor anterioare; un curriculum excelent sau de tip științific, un trecut de pilot militar sau pilot de testare, o stare generală de sănătate excelentă, cunoștințe excelente de engleză, dar şi cunoștințe bune de limba rusă (pe ISS se vorbesc ambele limbi, prevalând engleza). Prima selecţie va fi efectuată de agenția spațială națională (pentru Italia, ASI), care își va trimite apoi candidații la selecțiile europene.

Primul grup de astronauți ai ESA a fost selectat în 1977: erau 4 astronauți, inclusiv Franco Malerba.

A doua selecție a avut loc în 1992, unde pilotul forțelor aeriene italiene, Maurizio Cheli, a fost unul dintre cei 6 aleşi. Următoarea selecţie a avut loc în 1998, când s-au prezentat și italienii Roberto Vittori și Paolo Nespoli, în timp ce (în 1996) Umberto Guidoni, ca astronaut ASI a fost integrat în Corpul Astronauţilor ESA și, în consecință, în cel NASA.

La selecţia din 2009, au fost selectați Parmitano și Cristoforetti.

În timpul discursului său la Conferința Spațială Europeană, Woerner a făcut un bilanț al realizărilor ESA în timpul mandatului său și a oferit câteva avanpremiere privind următoarele misiuni spațiale europene, începând cu „Alpha” și „Cosmic Kiss”, următoarele două misiuni pe termen lung pe ISS ale astronautului francez Tomas Pesquet și a celui german Matthias Maurer; ambii vor pleca în 2021 spre Stația Spațială Internațională cu noua capsulă spațială americană SpaceX „Crew Dragon”.

Printre marile proiecte europene în spațiu planificate pentru acest an, așa cum a reiterat Josef Aschbacher, se numără dezvoltarea lansatoarelor Vega-C și Ariane-6, a noilor tehnologii de comunicare mai fiabile, precum și a noilor misiuni pe Marte (ExoMars în 2022 și Mars Sample Return în 2026) și primii pași pentru a readuce omul înapoi pe Lună, împreună cu SUA, cu noua navă spațială Orion și cu viitoarele misiuni Artemis, la care va fi posibil să participe și astronauți europeni (și italieni) atât pe Lună, cât și pe stația Cislunar „Lunar Gateway”, în construcție. Sunt planificate noi misiuni de observare și studiere a Pământului și a mediului de pe planeta noastră, precum și implementarea programului de observare a spațiului „Copernicus” al Comisiei Europene, în special pentru monitorizarea cauzelor și efectelor schimbărilor climatice, observarea gheții și protecția biodiversității, vegetației și a agriculturii inteligente.

În octombrie 2021, în cazul în care nu vor apărea circumstanțe neprevăzute, va fi lansat telescopul spațial cu infraroșu James Webb, creat în colaborare cu NASA și Agenția Spațială Canadiană care, după cele observate până acum de telescopul spațial Hubble, promite să dezvăluie cele mai întunecate secrete ale Universului.

Lansarea va avea loc cu puternica rachetă europeană Ariane 5, din baza Guyanei Franceze, într-una dintre ultimele sale lansări, înainte de a ceda locul lui Ariane 6, al cărei program pentru o lansare în al doilea trimestru al anului 2022 se desfășoară rapid.

Bugetul ESA pentru 2021 este de 6,49 miliarde Euro

Și de la Bruxelles sosesc veşti bune în ceea ce priveşte subiectul politicii spațiale europene și, în special, programele prin satelit (cu mai multe aplicații): „Marea majoritate cu care colegii europeni au aprobat dezbaterea privind noul Program Spațial European de 14,8 miliarde de euro este un semnal solid de conștientizare pe scară largă: criza este chinuitoare și nu mai este timp de pierdut. Trebuie să accelerăm pe drumul spre redresare, iar sectorul spațial este o pârghie formidabilă pentru multiplicarea investițiilor și a locurilor de muncă”- a declarat europarlamentarul Massimiliano Salini, vicepreședinte al intergrupului Sky și Spațiu al Parlamentului European, comentând aprobarea cu o majoritate amplă în Comisia pentru industrie, cercetare, energie, a noului program spațial european 2021-2027, al cărui raportor este.

„Orientarea puternică a sectorului spațial către inovație – adaugă Salini – marea înclinație de a genera servicii utile pentru cetățeni și capacitatea de a crea noi locuri de muncă în lanțurile industriale, fac din programul spațial european un model ideal de investiții pentru statele membre individuale. Noul regulament garantează continuitatea serviciilor prin satelit pentru cetățeni, o guvernanță clară și un buget care va trebui să mențină și să dezvolte programele europene de excelență, de la serviciile prin satelit Copernicus pentru observarea Pământului, până la programul Galileo pentru geolocalizare şi Govsatcom pentru comunicațiile guvernamentale, sau SSA referitoare la supravegherea spațiului și creează condițiile pentru o dezvoltare solidă a nenumăratelor aplicații practice pentru utilizarea datelor prin satelit».