Autoritățile române au transmis, în sfârșit, la Bruxelles notificarea oficială a schemei de sprijin pentru energia produsă din surse regenerabile. „Sper ca oficialii de la Bruxelles să dea repede undă verde legii și să văd Guvernul cu dorința politică de a atrage investiții într-un domeniu sustenabil, să ia măsurile ferme de aplicare a legii“, a declarat, pentru Capital, Jean Valvis, copreşedinte al grupului de lucru pentru Energie al Consiliului Investitorilor Străini (CIS) și unul dintre investitorii în sectorul energiilor verzi.
România a reușit performanța nega­ti­vă să aprobe de două ori legea care stabilește schema de promovare a energiilor din surse regenerabile, de fiecare dată fără avizul Comisiei Europene (CE), esențial în acest caz. Așa se face că stimulentele prevăzute în Legea nr. 220/octombrie 2008, modificată prin Legea nr. 139/2010, nu se aplică nici acum. Între timp, însă, unii investitori, atrași de stimulentele promise, au demarat deja investițiile. Astfel, peisajul s-a schimbat radical în sectorul energetic românesc, odată cu „invazia“ centralelor eoliene.
Dacă în 2008 aveam doar 11 MW eolieni instalați, la finele anului trecut ne puteam mândri cu un loc deja onorabil în topul producătorilor europeni de energie eoliană, cu cei 466 MW instalați. Cel mai mare investitor local în energia eoliană, grupul CEZ, este afectat de punerea în aplicare a legii. Pentru cei 300 MW puși în funcțiune până acum, compania a primit doar un certificat verde/MWh în loc de două, cum era prevăzut în lege. „Considerăm că acordarea celui de-al doilea certificat verde pentru fiecare MWh livrat de centralele eoliene noi se va face imediat după primirea avizului favorabil de la Bruxelles“, spun reprezentanții CEZ.  
Piedici noi pentru proiectele mari
Pe de altă parte, veștile bune nu vin singure, ci „la pachet“ și cu unele rele. Înainte de a trimite notificarea la Bruxelles, autoritățile române au mai operat câteva modificări la lege, printr-un proiect de ordonanță de urgență, care nu sunt tocmai îmbucurătoare pentru companii. Aceste schimbări au fost făcute în urma consultărilor cu specialiștii CE, a căror principală preocupare a fost ca România să nu supracompenseze investițiile în domeniul regenerabilelor.
Principala îngrijorare a investitorilor o constituie prevederea ca proiectele mai mari de 125 MW să fie notificate separat la CE, iar până la primirea avizului, aceste parcuri eoliene nu vor primi certificatele verzi cuvenite. În plus, la sugestia CE, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) poate reduce sprijinul pentru unele dintre aceste proiecte. „Această prevedere induce un grad de confuzie mare printre investitori. Unii dintre ei sunt foarte îngrijorați și dezamăgiți“, ne-a declarat Miruna Suciu, partener la casa de avocatură Mușat și Asociații.
Potrivit operatorilor din piață, Româ­nia este singura țară din UE pusă să notifice parcurile eoliene mai mari. Iar întrebările operatorilor sunt numeroase: cât va dura notificarea, care vor fi consecințele, câți actori vor interveni în procesul de avizare etc. Practic, e o procedură nouă, ce va naște probleme inclusiv pentru bănci, întrucât nu se vor mai putea baza pe planurile de afaceri ale companiilor.
De asemenea, ANRE va monitoriza anual producătorii beneficiari de certificate verzi, indiferent despre ce sector este vorba, iar dacă va constata că pentru proiectele noi, care vor fi puse în funcțiune după intrarea în vigoare a schemei-suport, valoarea sprijinului asigură profituri prea mari, va putea decide reducerea acestuia. Prevederea îi nemulțumește, în general, pe investitori, pentru că, spun ei, le sporește gradul de incertitudine.

Părerile nu sunt însă unanime. „Această corectare periodică a renta­bili­tății este normală, pentru că tehnologiile se dezvoltă tot timpul, devin mai eficiente“, consideră Jean Valvis. Din punctul său de vedere, firească este și reducerea sprijinului acordat pentru biomasă pentru unele tehnologii, de la 3 la 2 sau la un certificat verde pe MWh.
„Era logic să fie făcută precizarea în subcategorii. Niște resturi de pădure sau de la gater au costuri incomparabil mai mici decât ale unor culturi de plante energetice, cu investițiile specifice“, a spus reprezentantul CIS.