Artiștii ruși și personalitățile importante din mass-media au denunțat invazia rusă a Ucrainei și chiar unii oligarhi au exprimat critici voalate. Dar, după aproape o lună de război, nu există niciun protest aparent în cercul apropiat al lui Vladimir Putin sau în rândul greilor politici ai țării.

Nu sunt semne privind o schimbare politică în Rusia

„Nu a existat niciun semn de scindare” în cadrul clasei conducătoare ruse, spune Tatiana Stanovaia, fondatoarea R. Politik, un buletin informativ bilunar care analizează politica rusă. „Există un consens real, în ciuda eventualelor diferențe de strategii”, subliniază ea, potrivit Le Vif.

Ea subliniază diferența dintre a avea rezerve cu privire la invazie și a fi gata să acționeze. „Oamenii sunt în stare de șoc și mulți cred că este o greșeală. Dar nimeni nu este capabil să acționeze. Fiecare este concentrat pe propria supraviețuire”, adaugă doamna Stanovaia. În pofida impactului devastator al sancțiunilor asupra economiei ruse, nu există încă niciun semn că acest lucru se va traduce în schimbare politică în Rusia, potrivit mai multor surse diplomatice occidentale.

Potrivit Tatianei Stanovaia, principala critică la adresa invaziei Ucrainei în interiorul Rusiei vine din partea forțelor „periferice” din extrema dreaptă naționalistă, care consideră că invazia nu avansează suficient de repede.

Putin rămâne înconjurat de ultra-loialiști

Televiziunea de stat rusă continuă să transmită discursul oficial: Rusia desfășoară o „operațiune militară specială”, o misiune eroică împotriva invaziei occidentale. Opoziția liberală a dispărut, partidele reprezentate în Parlament urmează aproape întotdeauna linia Kremkinului pe toate subiectele, iar adversarul Aleksei Navalnîi, dușman jurat al Kremlinului, este în închisoare. „Nu este cu adevărat o surpriză că nu am observat o divizare radicală în cadrul elitei conducătoare”, a spus Ben Noble, profesor asociat la University College London.

„Vladimir Putin a menținut un sistem în care este înconjurat de ultra-loialiști care îi împărtășesc părerea despre occidentalii care doresc să distrugă Rusia sau de alții care sunt prea îngroziți pentru a exprima orice contestație”, adaugă el.

Pe 21 februarie, cu trei zile înainte de lansarea invaziei, Putin a convocat un Consiliu de Securitate al clasei politice conducătoare pentru a-i cere sfatul cu privire la modul de a proceda cu privire la recunoașterea de către Rusia a independenței separatiștilor pro-ruși față de Ucraina și a ordonat armatei sale să intre în aceste teritorii. Evenimentul a fost transmis la televiziunea rusă, o practică neobișnuită. Unul după altul, defilând către un pupitru, într-un spectacol teatral al unității, 12 bărbați și o femeie și-au exprimat sprijinul pentru această recunoaștere, văzută acum ca un prevestitor al războiului.

Prezenți la această perindare la pupitru fost cei trei bărbați care, potrivit surselor de securitate occidentale, constituie cercul interior al lui Putin: ministrul Apărării Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev și patronul puternicelor servicii de securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov. Nu a existat nici cel mai mic murmur de protest în rândul celor care au luat parte la acest Consiliu de Securitate și nici măcar din partea ofițerilor de rang inferior.

Pe 16 martie, într-un discurs ofensiv în fața guvernului său, transmis la televiziune, președintele rus și-a apărat ferm operațiunea militară din Ucraina și a comparat Occidentul și sancțiunile sale împotriva Rusiei cu naziștii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit acestuia, „imperiul minciunii” constituit de țările occidentale, mass-media și rețelele de socializare vor dori să se bazeze pe „o a cincea coloană de național-trădători” pentru a-și atinge obiectivele anti-rusești. „Fiecare popor, în special poporul rus, va putea întotdeauna să recunoască mizeria și trădătorii, să-i scuipe așa cum ar scuipa o muscă care le-a intrat în gură”, a lansat domnul Putin.

Tăcere totală din partea personalităților de la Kremlin

Singurul personaj din primul cerc, actual și trecut, care și-a demonstrat opoziția este un fost consilier al Kremlinului și fost viceprim-ministru (între 2012 și 2018), Arkadi Dvorkovici, care a demisionat din conducerea unei fundații publice economice după ce a criticat ofensiva din Ucraina într-un interviu acordat presei americane Mother Jones. Domnul Dvorkovici, în vârstă de 49 de ani, este și actualul președinte al Federației Internaționale de Șah (FIDE), sport în care Rusia își păstrează o influență semnificativă.

Dar din partea altor foste personalități ale Kremlinului – cum ar fi fostul ministrul de Finanțe Aleksei Kudrin, care este acum șeful Curții de Conturi a Rusiei – a fost tăcere totală. Soarta șefului Băncii Centrale a Rusiei, economistul Elvira Nabiulina, a fost și ea cercetată. Fusese fotografiată părând descurajată la o întâlnire de la Kremlin și postase un videoclip enigmatic în care recunoștea că economia rusă se află într-o situație „extremă”, adăugând: „cu toții ne dorim să nu se fi întâmplat asta”.

Dar Vladimir Putin a cerut parlamentului săptămâna aceasta să o reconfirme în funcție, aparent dezmințind zvonurile că ea ar putea demisiona în semn de protest împotriva războiului.

Zvonurile au înconjurat și oligarhii care riscă să piardă enorm de pe urma acestei invazii, precum Oleg Deripaska și Mihail Fridman, ambii au făcut comentarii precaute în promovarea păcii. Ben Noble subliniază că mulți din elita Rusiei au fost șocați de invazie, deoarece marea majoritate „nu au fost implicați în procesul de luare a deciziilor” și credeau că Putin încearcă doar să smulgă concesii de la Occident și nu să declanșeze o invazie. „Totuși, una este să ceri pace; alta este să-l critici direct pe Putin”, conchide el.