Sistemul de economisire german şi austriac de tipul „sparkasse“ este, în opinia lui Valentin Lazea, economist-șel la BNR, un răspuns la întrebarea: „Cum să-i convingem pe cei  care muncesc peste hotare să-și depună economiile în băncile de acasă?“
Sistemul sparkasse se bazează pe depuneri mici, timp de cinci-şase ani, după care se retrage dublul sumei depuse, şi în următorii cinci ani se plăteşte a doua jumătate, respectiv diferenţa.
„Ar fi o soluţie pentru că 25% din cei care economisesc spun că vor să îşi cumpere case în România. Ei fac asta strângând acei 9.000 de euro (economiile medii realizate de românii din străinătate, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros şi IASCI – n.r.) pe an timp de şapte ani, apoi vin cu toată suma şi cumpără casa. Dacă i-am putea convinge să vină anual să contribuie, atunci ar fi un pas înainte“, spune Lazea. Dar, în prezent, doar două bănci foarte mici, care nu au sucursale şi agenţii în străinătate, au în ofertă acest tip de economisire.
O altă propunere a economistului-șef al BNR este legată de sistemul privat de pensii. „20% dintre românii plecaţi în străinătate vor pensii în România, iar asta s-ar putea realiza cu sistemul de pensii privat. Dar aici trebuie să vedem cine va face primul pas. Sunt multe societăţi de pensii private din Franţa, Austria, nu însă din Italia şi Spania, unde se află cei mai mulți români. Primii paşi pot fi făcuţi prin familiile emigranţilor“, spune acesta.
La rândul său, Nicolaas de Zwager, directorul Agenției Internaționale pentru Informații despre Țările Sursă (IASCI), spune că statul român ar trebui să adopte o politică coerentă a managementului migrației, care include și un proces interministerial. O componentă a acestei abordări este de a lucra alături de sectorul privat, în special cu cel financiar, pentru a se oferi emigranților români tipuri de produse și servicii care să vină în întâmpinarea nevoilor acestora.
De ce nu sunt depuși banii în țară?
„Problema trebuie privită din două perspective: pe de o parte, cea a eficienței funcționării instituțiilor private în România, iar pe de altă parte a erodării capitalului de credibilitate acumulat în perioada premergătoare aderării la UE“, explică Laurențiu Dinu, country manager al companiei de consultanță Accreo România.
Acesta spune că abordarea sistemului financiar din țara noastră surprinde prin conservatorism. „În exercitarea funcției de intermediere financiară, gru­­purile bancare se comportă în continuare ca într-o piață închisă. Sistemul financiar românesc a fost ținut la adăpost de concurența pieței europene, pe de o parte, de lipsa relativă a opțiunilor migranților (care dispare pe măsura integrării economiei naționale în cea europeană), iar pe de altă parte, de fragmentarea pieței serviciilor financiare la nivel european“, argumentează Dinu.
În opinia acestuia, cei doi factori au alimentat inerția instituțiilor financiare românești. De aceea, în acest moment, atât țara noastră, cât și sistemul său financiar plătesc costul confortului de a trata clientul dintr-o piață liberă ca pe unul captiv. Ca urmare a acestei abordări, România este penalizată prin limitarea fluxului de remitențe.
Pentru fiecare euro trimis acasă, ro­mâ­nii economisesc în străinătate ­4,2 euro. Pe de altă parte, doar 60% dintre aceștia expediază bani către cei rămași în țară. Sunt câteva dintre concluziile unui recent studiu realizat de Fundația Soros și IASCI.
Miza, jumătate din valoarea acordului cu FMI
Banii trimiși de „căpșunari“ sunt pri­viți ca o gură de oxigen de către guvernanți. Aceștia văd doar partea plină a paharului, nu și faptul că 12 miliarde de euro, adică jumătate din suma împrumutată de la Fondul Monetar Internațional, rămân în băncile din străinătate.
„Valoarea economiilor în țara de emigrare reprezintă 420% din valoarea remitențelor. În ceea ce privește sumele trimise acasă, în mare parte sunt utilizate pentru consum“, ne-a spus directorul IASCI. Circa 40%-45% din veniturile celor plecați la muncă în străinătate sunt economisite, rata fiind foarte ridicată ținând cont că, în UE, media de economisire este de 4%, în Asia este 13%, iar în SUA, 0%. Principalele scopuri pentru care emigranţii realizează economii sunt: achiziţionarea sau renovarea unei case, investirea într-o afacere, educarea copiilor sau asigurarea unei pensii.
În prezent, peste graniţe muncesc ­circa 2,9 milioane de români, dintre care 43% în Italia și 23% în Spania. Dintre aceştia 41% intenţionează să se întoarcă în ţară.

2,86
miliarde de euro au trimis acasă emigranții români și alte
12 miliarde au depus în băncile din țările unde muncesc