Economia Chinei duduie. Va rămâne primul motor de creștere din lume

Economia Chinei duduie. China va rămâne cel mai mare motor de creștere pentru economia mondială, susține Banca Asiatică de Dezvoltare.

„China este importantă de ceva vreme. Reprezintă, în continuare, aproape jumătate din PIB-ul regiunii Asia Pacific”, a declarat Albert Park, economistul șef al BAD, în raportul Asian Development Outlook al băncii.

„Deși creșterea se moderează și ne așteptăm să continue să se modereze în următorii ani, probabil va contribui la creșterea globală cu cea mai mare creștere a oricărei economii din lume”, a spus Park.

China va înregistra o creștere anuală a PIB-ului de 4,8% în 2024

BAD estimează că China va înregistra o creștere anuală a PIB-ului de 4,8% în 2024, mai mică decât ținta guvernului de „aproximativ 5%”. Economia Chinei s-a extins cu 5,2% în 2023, atingând ținta oficială de aproximativ 5%, potrivit CNBC.

Chiar și cu o creștere mai lentă, datele BAD estimează că, cel mai probabil, China va reprezenta 46% din creșterea din Asia în perioada 2024-2025. China reprezintă, în prezent 18% și 48% din PIB-ul global și, respectiv cel asiatic, pe baza ratelor de schimb ale parității puterii de cumpărare, o măsură folosită de BAD, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Ce se va întâmpla cu India?

Traiectoria economică stelară a Indiei i-a determinat pe mulți să promoveze rolul țării ca putere tehnologică și de producție, dar și ca o alternativă atractivă la China. Economia Indiei s-a extins recent în cel mai rapid ritm din ultimele șase trimestre, depășind așteptările, cu o creștere de 8,4% în trimestrul octombrie-decembrie al exercițiului financiar curent 2023-2024.

„Importanța Indiei pentru creșterea în regiune este tot mai mare”, a declarat Park.

BAD se așteaptă ca creșterea țării să fie cea mai mare din regiune, ajungând la 7% în 2024 și la 7,2% în 2025.

Economia Chinei este de aproximativ două ori și jumătate mai mare față de cea a Indiei

Deși economia Indiei este considerată un „punct luminos”, este, în continuare, mai mică decât cea a Chinei, afirmă Park. În ceea ce privește rata de schimb PPP, economistul a remarcat că economia Chinei este, încă, de aproximativ două ori și jumătate mi mare față de cea a Indiei.

„Cred că va fi nevoie de mai mult timp pentru ca India să stimuleze cu adevărat creșterea globală”, a adăugat el.

În plus, creșterea în economiile avansate este de așteptat să încetinească în acest an. BAD prognozează că creșterea PIB-ului SUA va scădea la 1,9% față de 2,5% de anul trecut, iar cea a Japoniei la 0,6% față de 1,9% în 2023.

Banca subliniază în raportul său că se așteaptă ca creșterea în curs de dezvoltare a Asiei în acest an să fie mai puternică decât previziunile sale din decembrie, deoarece cererea internă sănătoasă compensează încetinirea din China. În ciuda creșterii prețurilor la energie, se preconizează că inflația se va modera și în Asia-Pacific de la 3,3% în 2023, la 3,2% în acest an.

Nicholas R. Lardy, cercetător principal la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, a publicat săptămâna trecută un articol pe site-ul Foreign Affairs intitulat „China Is Still Rising-Don’t Underestimate World’s Second-Bigest Economy”. El susține că tezele unor experți americani, conform cărora China a atins deja vârful ca putere economică, subestimează grav rezistența economiei sale.

Economia chineză are, încă, o bază solidă, conexiuni puternice cu piața mondială și un potențial uriaș

Lardy afirmă că, deși China se confruntă cu mai multe vânturi care bat din față, țara a depășit provocări și mai mari atunci când a pornit pe calea reformei economice, la sfârșitul anilor 1970. Economia Chinei ar putea să se extindă cu o rată de două ori mai mare decât cea a Statelor Unite în anii următori.

Deși există opinii diferite cu privire la rata de creștere așteptată a economiei chineze în anii următori, Lardy nu este singurul care susține asta, scrie ChinaDaily. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că mulți dintre susținătorii teoriei „apogeului Chinei” sunt aceiași cei care au răspândit teoria „colapsului Chinei”.

De exemplu, fie că este vorba despre rata scăzută a natalității și societatea îmbătrânită sau de bula imobiliară și datoriile locale, acestea nu sunt probleme exclusive Chinei. Sunt tipul de provocări cu care se va confrunta orice economie după ce dezvoltarea ei socio-economică atinge o anumită fază, susține Lardy.

Reducerea investițiilor străine directe și retragerea capitalului din economiile de piață emergente sunt tendințe globale cauzate de ajustarea ratei dobânzii de către Rezerva Federală a SUA. Economia chineză are, încă, o bază solidă, conexiuni puternice cu piața mondială, rezistență remarcabilă și un potențial uriaș.