Cu alte cuvinte, companiile romanesti nu sunt pregatite pentru a face fata unei concurente adevarate cu produsele occidentale, privatizarea s-a oprit la portile marilor intreprinderi cu pierderi, iar datoriile restante continua sa viruseze mediul de afaceri. Cifrele Institutului de Statistica, conform carora inflatia este in scadere, produsul intern brut intr-o crestere spectaculoasa si importurile se reduc, sunt doar fata unei realitati fardate. Oficialii FMI tempereaza optimismul afisat de Guvern, anticipand, pentru anul viitor, performante mai slabe decat cele promise in proiectul bugetului.

Cifrele statistice stau ca un capac pe o oala care fierbe. Aburii inca nu ies dar, o data ce fiertura da in clocot, capacul este aruncat in aer. De cateva luni, analistii economici isi bat de pomana gura, incercand sa avertizeze ca cresterea economica fortata, pe care o experimenteaza Romania, nu este tocmai indicata. Principala problema este ca firmele produc mai mult, dar nu vand pe masura productiei, astfel incat productia este stocata si banii blocati. O companie fara bani lichizi arata foarte bine pe hartie dar, in realitate, nu-si poate plati nici facturile, nici muncitorii si produce arierate, adica plati restante catre furnizori. Recent, chiar reprezentantii Guvernului au recunoscut ca totalul arieratelor a crescut in mod ingrijorator, ajungand sa fie aproape cat jumatate din tot ceea ce se produce in Romania. Exportul pare sa fi atins limita de sus: mai mult de atat nu mai poate creste. De aceea, prognozele Guvernului nici nu mai vorbesc de o crestere bazata pe export, in schimb, proiectul bugetului pune accent pe reducerea fiscalitatii, probabil in incercarea de a stimula consumul intern.

Ca un parinte ingrijorat, organismele internationale ne mangaie pe cap pentru eforturi, dar ne avertizeaza ca nu merge sa ascundem sub pat caietul cu temele nefacute. Romania intretine mai multi salariati in administratie decat are nevoie si plateste salarii mai mari decat isi poate permite. Este adevarat, proiectul de buget pentru anul viitor prevede reducerea cu 6.000 a numarului de oameni din sectorul bugetar, conform declaratiilor lui Adrian Nastase, si reducerea cheltuielilor cu 9.000 de miliarde lei. Aceasta precizare, impreuna cu cea legata de reducerea subventiilor, este singura legata de micsorarea cheltuielilor bugetare. In rest, Guvernul va fi generos: impozitul pe venit scade, la fel taxa pe valoarea adaugata, alocatiile sociale sunt in crestere. Proiectul de buget omite sa mentioneze, in aceasta faza, cum vor fi finantate cheltuielile. Este probabil ca Guvernul mizeaza pe o crestere a consumului, prin scaderea impozitelor, ceea ce ar putea stimula productia si vanzarile si, implicit, incasarile din TVA si din impozitul pe profit. In acelasi timp, insa, aceasta politica ar putea stimula si inflatia. Fondul Monetar International pare sa creada acelasi lucru, din moment ce anticipeaza, pentru anul viitor, o inflatie mai mare decat cea luata in calcul de Guvern.
Piatra de moara raman insa marile companii de stat, cu datorii neachitate si produse nevandute. Ele au fost impulsionate de un pret mic al energiei, au produs mult si au vandut putin. Spectrul recesiunii globale va lovi si exporturile romanesti, inchizand drumul cresterii economice accelerate prin cresterea exporturilor. Este probabil ca situatia va fi alta anul viitor. De aici si prognozele mai putin optimiste sugerate de raportul FMI, in dezacord cu previziunile Guvernului.

Realitatea din spatele unor statistici seci iese intotdeauna la iveala. De aceasta data, organismele internationale forteaza Guvernul sa ia capacul de pe oala sau sa faca focul mai mic.