Am dezbătut împreună cu invitatul nostru teme importante, printre care se numără:

* Noile politici agricole la nivel european;

* Sistemul de irigaţii;

* Controlul calităţii produselor agroalimentare importate;

* Stadiul programului de cadastrare;

* Programe pentru susţinerea fermierilor români şi reintegrarea tinerilor în sectorul agricol.

 

„Sistemul de irigaţii, controlul calităţii produselor agroalimentare importate şi   necesarul de hrană în condiţii bune şi cantităţi suficiente sunt printre priorităţile Ministerului Agriculturii. Trebuie să asigurăm carnea de porc şi tomate pe piaţă. Problema este că importăm foarte multă carne de porc şi tomate. După implementarea programului de susţinere a productiei de tomate în spatii protejate, peste 5300 de fermieri care au depus cereri pentru subvenţii şi există peste 5.900 de hectare de sere care asigură o cantitate de tomate suficiente”, a declarat Daniel Botănoiu.

Secretarul de stat a menţionat că agricultura României este duală, „peste 13.000 de companii fiind sunt dotate cu tehnologie performantă au rezultate foate bune”. „Sunt aproape un milion de fermieri în zona de subzistenţă, românul este reticient când vine vorba de asociere, apariţia legii cooperativelor a fost un moment bun, trebuie să apară modificări în Codul Fiscal”, a menţionat Daniel Botănoiu, în cadrul emisiunii Capital Live.

Vă prezentăm mai jos principalele declaraţii din emisiune:  

– Avem 14,4 milioane hectare din care 9,4 ha teren arabil, acum putem spune că irigăm 450.000 hectare. Programul naţional se referă la asigurarea apei în mod gratuit de la sursă până la staţia de spunere sub presiune.

-În ultimii ani, pentru refacerea programului de irigaţii, infrastructura secundară, sau efectuat investiţii de peste 132 milioane lei. La nivel de politică publică putem face infrastructura principală pentru 1,3 milioane hectare.

– Au fost 1,5 milioane hectare pentru irigaţii, 3,3 milioane hectare au fost amenajate, dar costurile au fost destul de mari.

-Avem un produs cu un leu, piaţa returnează 50 de bani, restul se returnează din subvenţii sau împrumutaţi. Trebuie să avem o piaţă funcţională, care să permită returnarea cât mai aproape a subvenţiilor.

-Plata subvenţiilor este o obligaţie, nu o promisiune. Am modificat cererea de depunere, până la 15 mai, astfel încât în octombrie să înceapă plăţile. Până la sfârşitul lunii noiembrie să finalizăm plăţile.

-Trebuie să asigurăm laptele, pâinea, tomatele, mierea în farfuriile românilor în condiţii foarte bune, la un preţ rezonabil

-În mediu rural, oamenii nu depind de hipermarket. Sunt anumite produse unde suntem deficitari – roşii, castraveţi sau vinete – acestea se produc la costuri mult mai mari. Avem produse româneşti pe piaţă cum ar fi mezeluri şi vinuri.

– Cea mai mare problemă este distanţa cea mai scurtă dintre producător şi consumator, un număr redus de intermediari.

-Acum, investind foarte muţli bani în acest sector, eu nu pot fi decât de partea producătorilor

 -Laptele produs în România costă 4 lei/litru. Acelaşi lapte, dar  sub marca hipermaketului, costă 2 lei/litru.

-Eu mă duc să cumpăr produse din pieţele agroalimentare şi evident din magazinele de  proximitate, dar sunt foarte atent.

-Erau 1.547 de unităţi mari, dacă există înţelegere între hipermaketuri şi fermieri, comenzi ferme, atunci producătorii au predictibilitate în ceea ce produc. Producem suficientă ţelină sau ceapă, dar nu este comasată.

– În programul de comasare există 10 centre mari de colectrare a legumelor, modelate la nivel naţional, unde poate fi colectată marfa fermierilor.

-Pe spaţii mai mici un centru de colectare mai mic, pe aceste proiecte ajunge să coste înre 5 şi 6 milioane euro.

– Sunt centre de colectare de 50-60 de hectare, trebuie să existe anumite condiţii de mediu, transport şi temperatură.

-La jumătatea acestui an funcţionează fondul suveran, în câţiva ani vom avea aceste centre mari. Sunt diverse probleme birocratice.

-Agriultura este sectorul economic care de aici încolo va avea creştere. Vrem nu vrem, trebuie să mâncăm.

– Se dezvoltă programul "Vaca de carne la munte" şi programul "Vaca de lapte la câmpie".

– România nu are foarte multă apă astfel încât să spunem că avem o resursă şi vara.

– Nu trebuie să exportăm doar porumb şi grâu. Al treilea produs la export este ţigara, produse subvenţionate.
Este important să avem grijă de atragerea banilor europeni, cele 18-19 mliarde de euro trebuie aduşi în 2, 3 sau 4 ani pentru a produce avantaje.

-Avem condiţii pentru agricultura ecologică, sunt 500.00 hectare la dispoziţia eco, sunt companii de afară îşi iau autorizaţii din străinătate. Au existat anumite probleme, ne-am trezit că am plătit greşeli pentru unii producători străini care au şmecheirit unele documente.

-Am scăzut preţul TVA-ului la alimente, în marile fabrici, panificaţie, cu astfel de măsuri s-a permis echilibrarea pieţei, menţinerea locurilor de muncă şi a competiţiei.

-Trebuie să găsim o formulă pentu plata zilierilor. Dacă pe zilier îl foloseşti doar 2 sau 7 zile şi îl scoţi din sistemul de ajutor social nu este convenabil pentru acesta.

Te-ar putea interesa și: