Documentele care te duc direct la închisoare. E ilegal în România. NU le poți folosi niciodată

Documentele care te duc direct la închisoare. E ilegal în România. NU le poți folosi niciodată

SURSA FOTO: Dreamstime - Declarație, document

Publicat de Corina Chiriac la 24 aprilie 2025, 08:24

Folosirea inteligenței artificiale pentru falsificarea documentelor, inclusiv rețete medicale și adeverințe pentru scutirea de la școală, este o problemă tot mai gravă. Medici și farmacisti pot ajunge să elibereze rețete false din cauza sistemelor informatice defectuoase, iar elevii pot falsifica adeverințe pentru a-și justifica absențele.

Falsificarea documentelor medicale cu ajutorul AI

Aplicațiile bazate pe inteligență artificială (AI) au început să fie folosite într-un mod tot mai îngrijorător pentru a crea documente false, inclusiv prescripții medicale și adeverințe pentru scutirea elevilor de la școală.

De la generarea de rețete medicale cu semnătura și parafa unor medici fictivi, până la adeverințe pentru elevi care își doresc să scape de ore, fraudele se răspândesc rapid în mediile online și în viața cotidiană.

Aceste acte ilicite sunt o realitate tot mai prezentă, iar autoritățile atrag atenția asupra riscurilor legale grave pe care le presupun.

Conform lui Gindrovel Dumitra, medic specialist, chiar și parafele care ar trebui să ateste autenticitatea unor documente medicale sunt ușor de falsificat prin tehnologia disponibilă, iar unele rețete sunt deja refăcute pentru a părea legitime.

Aceasta a observat, de asemenea, cum unele documente pot să afișeze titluri care nu sunt conforme cu statutul real al unui medic, cum ar fi „medic specialist primar”, care sunt adesea modificate de cei care le generează în mod fraudulos.

AI, inteligenta artificiala
SURSA FOTO: Dreamstime

Lipsa funcționării eficiente a sistemelor informatice

Specialiștii din domeniul farmaceutic, cum ar fi Beatrice Speteanu, farmacist șef, susțin că sistemele informatice care eliberează rețete medicale au capacitatea de a semnala erori sau documente fictive, însă aceste alertări nu se fac în timp real.

În multe cazuri, sistemul național de sănătate al CNAS nu funcționează la capacitate maximă, iar atunci când medicii și farmacistii lucrează offline, riscul de a elibera rețete false devine și mai mare.

În astfel de situații, cei care eliberează medicamentele pot fi trași la răspundere pentru aceste greșeli.

În paralel, în școli, fenomenul falsificării documentelor medicale pentru scutirea de la cursuri se extinde. Deși profesorii sunt deja familiarizați cu acest comportament, procedurile de verificare a autenticității acestor adeverințe sunt adesea insuficiente.

Astfel, elevii pot trece printr-un circuit administrativ care include cabinetul medical al școlii și profesorii diriginți, pentru a justifica absențele. Totuși, sancțiunile pentru astfel de fapte sunt, de multe ori, limitate la mustrări scrise și scăderea notei la purtare.

„În momentul în care un elev vine cu o scutire trece mai întâi pe la cabinetul medical, după care este vizată, iar după ce este vizată de medicul şcolii ajunge la profesorul diriginte care îi motivează absenţele”, arată Cristian Tănase, profesor.

Consecințele legale ale folosirii documentelor false

Totuși, consecințele nu sunt întotdeauna ușor de evitat. Potrivit lui Bogdan Ghebaur, comisar șef de poliție, utilizarea unor astfel de documente false pentru a obține beneficii, fie la școală, fie la locul de muncă, constituie o infracțiune gravă.

Falsificarea unui document oficial este considerată un act de falsificare și poate atrage pedepse severe, inclusiv amenzi sau închisoare de până la 3 ani, în funcție de gravitatea faptei.

„Dacă respectivele adeverinţe sunt folosite la unitatea de învăţământ sau la locul de muncă şi produc efecte juridice, atunci putem vorbi clar de o infracţiune de fals. Fals, uz de fals, fals în scrisuri oficiale”, a declarat Bogdan Ghebaur, comisar şef de poliţie.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.